Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement
www.maramures-ofertaturistica.ro
Localitatea SISESTI (DJ 184, km 4) este legata de numele marelui luptator pentru unirea Transilvaniei cu România, dr Vasile Lucaciu (1835-1922), supranumit "Leul de la Sisesti". Numit parohul bisericii din localitate în anul 1885, un an mai târziu pune bazele constructiei bisericii "Adormirea Maicii Domnului" (**), dedicata "Sfintei uniri a tuturor românilor (PRO SANCTA UNIONE OMNIUM ROMANORUM)", conceputa dupa planurile parohului Alexiu Berinde, având ca model catedrala Sf. Petru din Roma. Sfintirea bisericii a avut loc în data de 27 august 1891. Biserica pastreaza multe simboluri greco-catolice, respectate si conservate de urmasii actuali ortodocsi: busturile papei Pius al IX-lea si al episcopului Atanasie Anghel, un tablou daruit de Vatican, statuia Sfintei Fecioara Maria, a Sfântului Anton de Padova. Nu e un unicat în acest sens (simbolurile crestine catolice se pastreaza si în biserica din Tamaia, dar si în alte biserici ortodoxe, foste greco-catolice). În interiorul bisericii se afla cavoul familiei Lucaciu (Vasile Lucaciu, sotia sa Paulina si fiul Epaminonda). În exteriorul bisericii se afla Altarul de vara (ridicat între anii 1886-1890), Fântâna rece, Copacii înfratiti, Absida bisericii de lemn ridicate în anul 1692, un pâlc de arbori seculari. Din centrul localitatii, un marcaj turistic urca pe Custura (o muchie împadurita de cca 1 km lungime, cu versantii abrupti, cu o morfologie unica), continuând apoi pâna la lacul Mogosa.
Complexul muzeal Vasile Lucaciu (**) pastreaza scoala construita în anul 1905 si casa în care a locuit (ridicata în anul 1835). Aici se afla si bustul marelui patriot, opera a sculptorului Gavrila Abrihan din Rus.
În fata primariei se înalta din anul 2008 monumentul "Memorandistilor Sisesteni", opera a sculptorului Traian Moldovan.
Din Sisesti spre stânga se desprinde DC 28 A spre NEGREIA (3 km), drum ce are pe margine originale cruci si statui ale Fecioarei, sculptate în gresie de localnicul Gavrila Cusco. O astfel de cruce a fost sfintita în anul 2007 pe vârful Mogosa. La intrarea în sat, exista o grota în cinstea Preacuratei Fecioare Maria, cu doua statui, a Fecioarei Maria si a Sf. Bernadeta, sfintita în anul 2001. În sat exista doua biserici: biserica ortodoxa "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" (fosta greco-catolica), ridicata în anii 1930-1931 si una de lemn, greco-catolica, sfintita în anul 2003.
DANESTI (7 km) - localitate la poalele dealului Mândra Vedere. Biserica "Adormirea Maicii Domnului" - monument istoric, a fost ridicata în anii 1810-1820. Noua biserica ortodoxa, cu doua turnuri acoperite cu tabla de cupru, a fost ridicata, pictata în interior si mobilata între anii 1990-2006. Biserica greco-catolica a fost sfintita în anul 1996.
Complexul hotelier de agrement si balneo-climateric Hotel Secret Garden este primul hotel de 3 stele din mediul rural românesc, valorificând apele minerale de aici, cunoscute si utilizate din sec. XIX-lea. Din Danesti pornesc trasee turistice marcate pe valea Bulzului la Piatra Bulzului si pe vf. Mogosa -1246 m.
De la Secret Garden în aval, drumul ajunge în BONTAIENI (2 km), localitate cu o biserica ridicata în anul 1918, de unde se poate vizita canionul Pietriceaua, un scurt dar pitoresc defileu tectonic în roci eruptive.
SURDESTI (10 km) localitate vestita printr-o impresionanta biserica de lemn, considerata pâna nu demult (din lipsa Internetului) cea mai înalta constructie de lemn din Europa, (ignorându-se existenta bisericii de lemn din Dnepropetrovescina - Ukraina, ridicata în anul 1773, cu o înaltime de 65 m) în stânga drumului ce coboara la dreapta din vârful Cornului spre Fauresti. Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihai si Gavril" (***) - monument istoric si al patrimoniului mondial (UNESCO) apartine acum Bisericii române unite cu Roma. Este situata în stânga drumului ce coboara din vârful Cornului spre Fauresti. A fost ridicata în anul 1721, turnul cu o înaltime de 54 m fiind ridicat probabil în anul 1766 de mesterul Macarie. Altarul a fost pictat de "zugrav Stefan" în anul 1783. În fata bisericii sunt 4 morminte acoperite cu sarcofage de piatra de tip vestic, datând de la sfârsitul sec. XVIII-lea. Casa parohiala de la intrarea în incinta, a fost ridicata în anul 1800.
Imediat dincolo de ramificatia drumului spre Feresti, pe stânga se ridica biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" - monument istoric, o bisericuta veche adusa aici la jumatatea sec. XVII-lea din Bontaieni, unde ajunsese din Tara Oasului. Iconostasul are pictura destul de bine conservata. În apropiere, tot pe stânga este în curs de amenajare noua biserica ortodoxa.
Exista trasee turistice marcate din vârful Cornului si Obcina spre Muta Mica-Muta Mare-Arsita, Mogosa, sub Piatra Soimului, Cavnic. Tot din Obcina (partea estica a localitatii, de sub Piatra Rosie) se pot vizita formatiunile stâncoase Bulbucul Mic (cel vestic, amenajat ca "Drum al Crucii" de credinciosii greco-catolici) si Bulbucul Mare, ramas fara betoane. Piatra Rosie este un excelent punct de belvedere, un perete de cca 40 m înaltime, format din roci stratificate. În localitate s-a reluat în anul 1998 obiceiul traditional "Udatoriul din Surdesti" (*) - (în Sisesti, obiceiul s-a practicat pâna în anul 1950), o varianta a mai cunoscutei "Tânja" de la Hoteni. Se tine în a doua zi de Pasti, fertilitatea terenurilor agricole fiind "stimulata" prin stropirea rituala a celui mai harnic localnic, cu apa paraului Racâstei.
Inainte de vârful Cornului se deprinde spre dreapta DC 29 spre CETATELE (3 km). Drumul lasa în stânga vârful Cetateaua, de la care provine denumirea localitatii, si coboara în saua dintre valea Cavnicului si a Sindrestilor, unde se afla centrul localitatii. Aici se ridica biserica ortodoxa (fosta greco-catolica) "Sf. Paraschiva" (*) - monument istoric, ridicata în anul 1794, cu iconostas din lemn de tei traforat facut de "Stefan Zugrav" înainte de ridicarea bisericii (în 1785). Complexul bisericii mai cuprinde Masa Mosilor, datând din sec. XVI-lea, clopotnita de lemn din sec. XIX-lea si cimitirul cu cruci de piatra din sec. XVIII-XIX-lea. În apropiere se afla Scoala veche, construita între anii 1907-1909. O originala Cale a Crucii cu 14 cruci urca în padurea Magura. Biserica greco-catolica "Sf. Paraschiva" a fost ridicata între anii 2000-2007.
CAVNIC (DJ 184, km 17), localitate atestata documentar din 1455, situata pe râul omonim, la poalele masivului Gutâi si Mogosa. A cunoscut o dezvoltare considerabila în a doua jumatate a secolui trecut si a fost declarat oras în anul 1968. A fost un important centru minier pentru exploatarea si prepararea minereurilor neferoase cu continut de aur, argint, plumb, zinc si cupru. Un obelisc din blocuri de piatra, numit "Stâlpul Tatarilor", ridicat în anul 1852, cu placa de gresie a unui monument mai vechi, aminteste despre luptele purtate în timpul ultimei navaliri a tatarilor, cu inscriptia "Anno 1717 usque hic fuerunt tartaris" (În anul 1717 pâna aici au ajuns tatarii). Dintre obiectivele si atractiile turistice enumeram în continuare pe cele mai importante .
Biserica romano-catolica "Sf. Borbala" (*) - monument istoric (Borbala este denumirea maghiara a Sfintei Varvara, care de fapt este denumirea slava a occidentalei Sf. Barbara), a fost ridicata între anii 1800-1803, pe locul descoperirii primelor fragmente de minereu din Cavnic. Pe dreapta în versant, se distinge capela ridicata în anul 1903 în capatul amonte al unei "Cai a Crucii", cam întesata acum de locuinte.
Ruinele instalatiei pentru extragerea aurului de la Roata (Logolda) (**) - monument istoric ridicata de o firma miniera engleza la începutul sec. XX, societate care a aplicat aici, pentru prima data în Transilvania, extractia aurului prin cianurare, la 8 ani dupa aplicarea cu succes a acestui procedeu, la vestitele mine aurifere din Colonia Capului (Africa de Sud).
Casa cu inscriptie din Handalul de Sus (Arenda haus) (*) - este o cladire ridicata în sec. XVIII-lea, care a gazduit primele birouri ale minei din Cavnic, apoi Oficiul minier (înfiintat în Cavnic în anul 1749) si Judecatoria miniera (înfiintata în anul 1761). Are încastrata în baza o placa de piatra cu inscriptia "Anno 1717 Mio Cult", anul 1717 fiind cel al invaziei tatarilor. Cladirea din amonte are o placa memoriala ce aminteste de doua personalitati ale Cavnicului: Ignaz Edler von Born (1742-1791), membru de onoare al Academiilor din Viena, Londra, München, Padova, Berlin, Stockholm si dr. Papp Simon (1886-1970), o somitate a geologiei petrolului, care a cautat titei în toata lumea pentru firma Anglo-Persian Oil Company. Tatal sau - Alexandru (1856-1930) era originar din Leordina si a fost timp de 45 de ani dascal si apoi director al Scolii de stat din Cavnic. În aceeasi cladire se afla "Sala memoriala Born si Papp" (*), cuprinzând lucrari stiintifice, fotocopii, documente si fotografii referitoare la cei doi geologi originari din Cavnic.
Bustul savantului Born Ignaz (1742-1791) (opera din anul 2005 a sculptorului Krupiczer Antal nascut în Cavnic), se afla în fata cladirii Caritas (casa parohiala romano-catolica). În interior se afla bustul lui Papp Simon (autor acelasi cavnicar, stabilit în Ungaria dupa revolutie).
În ultimii ani Cavnicul a devenit un centru important pentru practicarea sporturilor de iarna, pârtiile de schi de la Icoana si Roata fiind asaltate de iubitorii acestui sport, si tot aici au loc Serbarile lenkerului (saniuta cu volan). Domeniul schiabil Cavnic (***) este compus din 4 pârtii de nivel mediu si una pentru avansati la Roata-Rainer (lungime totala 6000 m), deservite de 3 teleschiuri, si de 3 pârtii la Icoana (doua de nivel mediu, una pentru începatori), cu lungime totala de 1600 m, precum si o pârtie pentru tubing (coborâre pe zapada pe un culoar delimitat pneumatic, ce reduce viteza de coborâre). Din Cavnic pornesc o serie de trasee turistice marcate spre Creasta Cocosului, Mogosa. Alte obiective turistice de interes: Pietrele Soimului, formatiune stâncoasa în versantul sudic al Mogosei; Piatra Malnasului, Gradina regelui - zona cu exemplare seculare de larice (Larix deciua).
Turism minier (**). Cavnicul este locul din care provin multe esantioane de minerale (flori de mina). Trei dintre acestea poarta denumirea mai veche a localitatii (kapnit, kapnicit, kapnikit). Este locul în care se mai pot achizitiona flori de mina de la fostii minieri. Prezinta interes si vechile excavatii miniere de pe valea Sisca si valea Iosif.
Dincolo de cartierul de blocuri, se afla în constructie biserica ortodoxa "Nasterea Maicii Domnului". Un obicei caracteristic localitatii sunt salturile si dansurile grupurilor de "Brondosi"(*), ce se desfasoara înainte si în timpul Craciunului. Brondosii sunt persoane mascate, având bice si hamuri cu clopote, ale caror salturi, dansuri si zgomote au rolul alungarii spiritelor rele. Obiceiul este de sorginte germana, existent si acum în Bavaria.
Drumul urca apoi accentuat, lasa în dreapta o ramificatie spre Strâmbu Baiut, prin Pasul Rotunda si ajunge la mina Roata, tapsan însorit transformat într-o baza de agrement, în special pentru sezonul de iarna, si iese în creasta principala în saua La Cruce. Pe aici trece marcajul turistic de creasta, ce vine de pe Gutâi-Apostoli si urca spre vf. Neteda pe la Fagadaul Pintii, din muntii Lapusului.
Urcusul continua pâna în pasul Neteda,1058 m, de unde coboara în serpentine ce se desfasoara pe piemontul înierbat. În stânga, silueta cu conture gotice a Apostolilor, poate fi admirata cel mai bine de la fostul Popas al minerilor denumit si hanul Fonta (dezafectat). Pe stânga drumului se afla o troita mai deosebita, metalica, de factura catolica, Crucea Calinii, ridicata în anul 1837, refacuta în anul 2001.
Onduleurile drumului altreneaza cu portiuni cvaziorizontale, dealungul unei terase înalte. În aceasta portiune se afla locul numit « La Pripor », unde automobilistii verifica fenomenul paranormal (de fapt o simpla iluzie optica), de urcare a masinii la deal fara motor. La grupul de case de la Fagadau, se desprinde spre stânga un drum ce coboara în valea Breboaia la borcutul Brebului - izvor mineral sulfuros, unde înainte de primul razboi mondial a existat un stabiliment balnear. Pe aici trece traseul turistic «Drumul verde - Drumul mostenirii maramuresene».
Intram în localitatea BUDESTI, (DJ 109 F, km 39) atestata documentar în anul 1361, când satul existent si stapânit de Stan Albu, e daruit fiilor lui Licovoi, din care unul se numea Bud. Dar un Petru de Budesti, spadasin al regelui Ladislau e amintit în anul 1275. Strabatem satul în care arhitectura lemnului este pregnanta si impunatoare, pâna la o bifurcatie. Traseul nostru urca spre stânga, spre culmea larga dintre vaile Mara si Cosau. Ceva mai încolo (km 41), spre stânga se desparte drumul ce coboara în satul BREB (2 km), asezat pe piemontul Gutâiului, mentionat documentar din anul 1360 sub denumirea «Hatpatakfalva», adica satul pârâului cu brebi, adevarat muzeu maramuresean conservat în situ. Biserica de lemn « Sf. Arhangheli Mihail si Gavril » (**) - monument istoric, a fost ridicata în anul 1531 în satul disparut acum - Copacisa, mutata pe actualul loc în anul 1630. Din pictura veche, realizata în anul în 1626 (cea mai veche pictura de acest gen din Maramures) se pastreaza doar o suprafata de 35x50 cm, reprezentând un brâu geometric în culorile rosu, galben si albastru. Altarul a fost pictat în anul 1868 de Francisc Bercay din Satu Mare. În jurul bisericii putem admira frumoasele cruci de lemn, înscrise în cerc. Lânga biserica se afla casa parohiala (*) - monument istoric, casa de lemn construita în anul 1903, în care se afla colectia etnografica a preotului-botanist Mircea Antal. Pe ulita Casalor au fost reabilitate câteva case de lemn de catre Fundatia britanica "Mihai Eminescu Trust", patronata de printul Charles (printul mostenitor al Marii Britanii), care a vizitat satul în anul 2004. Pe aici trece traseul turistic care vine din Ocna Sugatag - Taurile de la Hoteni si urca la rezervatia naturala Lacul Morarenilor - Taurile Chendroii, pâna la Creasta Cocosului.
Lasând în stânga drumul ce vine de la Harnicesti prin Hoteni, în fata ne apare OCNA SUGATAG (DJ 109 F, km 47). Este singura localitate a Maramuresului amplasata pe o culme. Atestata documentar în anul 1321, localitatea a fost un centru important al explotarii sarii pâna în anul 1950, când ultima salina este abandonata datorita infiltratiilor de apa.
Din centrul localitatii, de la biserica romano-catolica ridicata în anul 1836, un drum pietruit coboara în stânga, spre firul vaii Sarata. Pe dreapta drumului se afla o capela în care se afla statuia lui Ioan Nepomuc, protectorul minerilor din fostul imperiu austriac, dar si al muncitorilor de la sare. Drumul ne duce la Lacul Gavril, cu o suprafata de 2,35 ha si o adâncime de 30 m, cel mai mare lac din tara, format prin prabusirea unei saline. Salina Gavril a fost deschisa în anul 1821, lacul având la suprafata un strat de apa dulce, gros de câtiva metri, în care sunt prezenti pesti de apa dulce. Este un loc de agrement frecventat în sezonul estival. În stânga se afla Baile Vechi, unde s-a amenajat un strand modern cu apa sarata, loc de plaja si restaurant, iar în dreapta se afla lacul Pipiriga de Jos. Aici era capatul caii ferate înguste ce transporta sarea de la Ocna Sugatag la Camara Sighetului.
Din centrul localitatii, spre dreapta un drum coboara în valea Cosaului, în localitatea Calinesti, pe lânga statia meteorologica activa din sec. XIX-lea. Ne continuam drumul spre nord, strabatând printr-o succesiune de pensiuni turistice. Dupa ce lasam în stânga biserica de lemn ortodoxa, la iesirea din localitate, pe stânga se afla Baile Noi, data în folosinta în anul 1972, care utilizeaza saramura extrasa din salina Dragos Voda.
Statiunea este marginita la vest de padurea Craiasca - rezervatie forestiera si peisagistica în suprafata de 44 ha, ce conserva exemplare de arbori seculari din speciile gorun si larice. Drumul continua în coborâre pe interfluviul terasat, ajungând în partea de nord a satului Feresti, în DN 18, la o importanta ramificatie de drumuri.
  2. Baia Sprie - Sisesti - Cavnic - Ocna Sugatag - Feresti
TRASEE TURISTICE
1
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2