Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement
www.maramures-ofertaturistica.ro
De la bifurcatia de drumuri din partea sud-vestica a Budestiului, o luam la dreapta (DJ186B), coborând spre valea Cosaului, parcurgând un alt colt al Maramuresului, cu multe valente de autentic, pastrate înca, dar în pericol de a se pierde, ca în alte parti. Din centrul satului BUDESTI (DJ186B, km 2), un drum se desprinde spre dreapta. Imediat pe stânga se ridica monumentala biserica noua, ridicata între anii 1990-2009. Apoi drumul ajunge la Podul Cupcii, punctul de confluenta al vailor Oanta cu Râul Mare. Spre dreapta se poate urca la biserica de lemn "Sf. Nicolae" din Susani, ridicata în anul 1760, dupa inscriptia de pe usa, cu iconostasul pictat în anul 1760 de Al. Ponehalschi. Usile împaratesti provin de la o biserica mai veche, având pe ele o inscriptie cu anul 1628.
Dincolo de pod spre stânga, drumul urca de-a lungul vaii, ajungând dupa circa 4 km la troita de la confluenta Râului Mare cu valea Sâva. Spre dreapta drumul forestier ajunge dupa înca 3 km la Colbu, de unde spre stânga, dupa un scurt defileu ajungem la locul unei foste asezari minere - Jereapan, unde se mai observa doar ruinele flotatiei construite în anul 1936 si fundatii din piatra invadate de vegetatie. Pe fundatia fostei bisericute s-a construit o troita. Denumirea "jereapan" e o exprimare mai rara în Maramures a jneapanului, denumit aici frecvent durzau. Valea Jereapanului, afluent drept al vaii Sâva, este denumita acum valea Napoleon, dupa numele unei concesiuni minere.
De la gura vaii Sâva, avansam în continuare pe drumul de pe Râul Mare, trecând pe sub stâncile de la Corha Strâmtorii. Lasam în stânga valea Grohotelor, cu un peisaj selenar cu dune si pânze de grohotisuri si ajungem la confluenta a trei izvoare ce formeaza Râul Mare (izvorul Negru, Rosia si izvorul Calinii), la manastirea "Sf. Împarati Constantin si Elena!" (*), cu o biserica traditionala de lemn ridicata între anii 1995-1998, poarta monumentala de piatra la intrare, staretie si chilii. O casa veche de lemn adusa din Budesti va deveni un mic muzeu etnografic si pentru obiecte de cult. De aici potecile se despart spre saua Selha-Izvorul Alb-Baiut, Piatra Tulburii, vârful Sermeties. În ansamblu, sectorul montan de la obârsia vaii Cosau are o individualitate pregnanta prin prezenta a numeroase stânci, într-un sector de conifere, punctat de numeroase poieni si pajisti, de un pitoresc aparte.
Revenim în centrul localitatii Budesti pentru a continua traseul pe valea Cosaului, ce conserva un impresionant patrimoniu al arhitecturii traditionale si instalatii taranesti. Chiar în centru pe stânga se afla biserica de lemn "Sf. Nicolae" (***) din Josani -monument al patrimoniului mondial UNESCO, una dintre cele mai mari biserici de lemn din Maramures. Ridicata în anul 1643 (dupa alte date în anul 1628 sau 1642), are iconostasul pictat de Al. Ponehalschi în anul 1762 si altarul pictat în anul 1832 de Ianos Opris. Aici se pastreaza icoane pe lemn si pe sticla, una dintre acestea - icoana Sf. Ioan Botezatorul fiind datata înainte de sec. XV. În biserica se pastreaza camasa de zale si coiful atribuite lui Pintea Viteazul, cumparata de comunitatea locala de la Budapesta, dupa anul 1860, pentru suma impresionanta pentru acea vreme, de 1000 florini, precum si un steag de-al principelui Rakoczy. Pe lânga arhitectura traditionala a lemnului, ceea ce impresioneaza puternic pe cei ce strabat pentru prima data aceasta zona, este pastrarea portului popular, chiar si în zilele de lucru, palaria mica de paie (mai nou de talaj), opincile de cauciuc sau piele, cu obiele de lâna si nelipsita straita moroseneasca. Si aici ca în tot Maramuresul, casele vechi de lemn devin tot mai rare, traditia pastrându-se în portile si gardurile traditionale. Tot în centru, pe dreapta în holul de la intrarea în scoala, se afla Muzeul Scolar (*), care cuprinde peste 500 de piese vechi (ceramica, obiecte casnice, lampi de mina, piese de mobilier, port si interior traditional, documente, monede si bancnote). Festivalul folcloric "Nu va uitati ca-s micut" (*) promoveaza ansamblurile folclorice de copii si se defasoara în luna iunie.
Parasim "Mica Roma, a Maramuresului," intrând în SÂRBI (DJ 146 B, km 7), localitate atestata documentar din anul 1402, care ulterior se contopeste cu localitatea Balotesti. Este poate motivul persistentei în majoritatea satelor de pe valea Cosaului a denumirii de Susani si Josani, cel al înglobarii în localitatea actuala a doua vechi asezari, unite prin extinderea ulterioara.
Biserica de lemn "Cuvioasa Paraschiva" (**) din Susani - monument istoric, ridicata în anul 1665 (dupa alte date în 1530 sau 1667), este construita din lemn de stejar, pictura fiind realizata de neobositul Al. Ponehalschi în anul 1760, ajutat de diacul Iosip Iacovu din Sârbi.
Biserica de lemn "Sf. Nicolae" din Josani (*) -monument istoric, construita tot din lemn de stejar în anul 1665, este amplasata în apropierea unei manastiri distruse de tatari.
Exista si o biserica de caramida, ridicata între anii 1852-1883.
Urmatoarea localitate este CALINESTI (DN 186 B, km 9), la intrare pe dreapta existând un iaz populat cu peste. În localitate sunt doua vechi biserici de lemn.
Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" din Susani (*) - monument al naturii, a fost ridicata 1758 (dupa alte surse în 1784), pe locul unei biserici amintite documentar din anul 1712, are o forma singulara în Maramures - plan treflat, de influenta est-carpatica.
Biserica ortodoxa de lemn "Adormirea Maicii Domnului", din apropiere de ramificatia drumului spre Ocna Sugatag a fost ridicata între anii 2000-2008.
Biserica de lemn "Nasterea Maicii Domnului" (*) din Josani (Caieni) - monument istoric, construita în anul 1663 pe locul unei manastiri din sec. XIV-lea, are picturi executate pe pânza de Al. Ponehalschi în anul 1754. În Calinesti, în anul 1862 s-a descoperit un depozit de bronzuri (bratari si verigi de picior) si tot aici se pastreaza mai multe case de lemn din sec. XVIII-XIX-lea, declarate monumente de arhitectura. Tot în localitate se afla si biserica greco-catolica "Sf. Anton de Padova", în malul drept al Cosaului.
Din Calinesti se desprinde spre dreapta drumul (DJ 185) ce duce la Bârsana (10 km). VALENI (km 5) -localitate asezata pe vaile Valeni si Secatura. Biserica noua a fost ridicata între anii 1934-1943, fiind refacuta si amplificata dupa anul 2000. În curtea casei parohiale, în anul 2005 s-a reconstruit (partial din lemnaria vechii biserici, din care s-a construit o sura) bisericuta veche de lemn (*) de14 m lungime si 5 m latime, demolata în anul 1947. Bisericuta apartinea manastirii Cuhea si a fost datata la jumatatea sec. XVII-lea. Din vale, un drum recent modernizat traverseaza în valea Sacatura, pe care mai sus de catunul de aici, în anul 1993 s-a sfintit locul schitului închinat Eroilor din decembrie 1989. Pâna acum s-a ridicat biserica de lemn cu hramul "Nasterea Domnului" si locuinta pentru calugari, dar lucrarile mai mult stagneaza.
CORNESTI (DJ 186 B, km 12) se mândreste cu biserica de lemn "Sf. Nicolae" (*) - monument istoric, ridicata în prima parte a sec. XVIII-lea, (o parte din materialul lemnos provenind de la o biserica mai veche), cu picturi interioare realizate de Hodor Teodor din Viseu de Mijloc în anul 1775. Biserica are poala dubla tipic maramureseana si un mic semicoif cu cruce deasupra, caracteristic Chioarului si Lapusului. În anul 2003 a început constructia bisericii ortodoxe de caramida "Schimbarea la fata a Domnului".
Salba de sate de pe valea Cosaului ia sfârsit cu localitatea FERESTI (DJ 186 B, km 16), unde se afla biserica de lemn "Sf. Nicolae" (*) -monument istoric, ridicata în anul 1690 (dupa unii autori mai târziu) din bârne de stejar, cu pictura interioara realizata în culori vii de Ion Plohod din Dragomiresti. În capatul nordic al satului, ajungem la intersectia cu DN 18.
Valea Cosaului este un sector de autentica arhitectura de lemn traditionala, cu impactul arhitecturii moderne mai estompat decât în alte parti ale Maramuresului, un obiectiv turistic important, de prim rang, usor accesibil, ignorat de multi vizitatori care colinda prin Maramures.
  4. Budesti - Calinesti - Feresti
TRASEE TURISTICE
1
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2