Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement
www.maramures-ofertaturistica.ro
La gura vaii Botizei, spre dreapta se ramifica DJ 171 A, ce duce la Botiza, strabatând un alt colt al Maramuresului autentic. Putin mai încolo, în centru comunei SIEU, pe dreapta se afla biserica greco-catolica de lemn "Nasterea Maicii Domnului" (**) ridicata în anul 1760, impresionanta prin pridvorul de intrare si usa din pridvor, ce are multe modele stilizate (cruce înscrisa în cerc solar, rozete, vrejuri de vita-de-vie). Ca în aproape toate asezarile maramuresene, si aici se tine un festival folcloric - "Floare mândra de pe Iza", în memoria prof. Gheorghe Man, folclorist si etnograf, care a initiat acest festival.
Drumul strabate valea larga si dupa cca 5 km ajunge la bifurcatia de drumuri de la Podul Râtului, de unde spre dreapta se ajunge în POIENILE IZEI (DJ 186 E, km 5), denumit anterior Poienile Glodului, iar înainte Poienile Sieului, localitate situata în zona de obârsie a vaii Poieni. Biserica de lemn "Sf. Cuvioasa Paraschiva" (***) este monument istoric si monument al patrimoniului mondial UNESCO. Biserica a fost ridicata în anul 1604 (anul 1700 indicat de Ministerul Culturii este o confuzie cu biserica Sf. Nicolae din Glod), sfintita în anul 1632, cu pictura murala datând din anii 1793-1794, datorata mesterului Gheorghe din Dragomiresti. Biserica are acoperis cu poala dubla si absida altarului pentagonala. Din constructia originala a sec. XVII-lea se pastreaza doar o parte a altarului, forma actuala rezultând din modificarile si adaugarile din sec. XVIII-lea si XIX-lea ceea ce UNESCO nu stie.
În centrul localitatii se afla o casa de lemn veche, achizitionata din Glod, destinata unui mic muzeu etnografic.
Între Magura Glodului (denumita aici doar Magura) si Dealul Boruica se gasesc 3 izvoare minerale, dintre care cel din versantul drept al vaii Poienilor este amenajat si intens utilizat ca apa de masa de catre localnici. În vârful Magurii, un localnic (acum decedat) a ridicat în anul 1997 o cruce de lemn, o imitatie în miniatura a Crucii Eroilor pe Caraiman, denumita Crucea lui Stiopei, unde se face slujba a treia zi de Rusalii. Mai trebuie mentionat ca localnicii au initiat dupa Revolutie, construirea a doua manastiri localizate pe teritoriul unor localitati învecinate (valea Sasului-Botiza si valea Feredeaua-Valeni), donând terenurile pe care s-au ridicat aceste manastiri.
Revenind la Podul Râtului, traversam valea Botizei pe DJ 171 A, avansând în continuare de-a lungul acesteia. Lasam pe stânga un izvor cu apa rece, ce izvoraste de sub o piatra si dupa 10 km din valea Izei ajungem în localitatea BOTIZA, cu centrul aflat la confluenta vaii Sasului cu valea Baitei. Pe stânga, lânga constructia monumentala a noii biserici de caramida, cu multe turnuri si pisanie lunga, se afla biserica de lemn "Sf. Cuvioasa Paraschiva" (**) -monument istoric, edificata în Viseu de Jos în anul 1699 (Ministerul Culturii vehiculeaza ca an al "fabricatiei" 1796) si adusa în Botiza în anul 1899. Biserica are elementele caracteristice maramuresene: turn gotic, acoperis cu poala dubla si absida pentagonala a altarului, fiind pictata de mesteri de la Nicula.
Spre dreapta se desprinde drumul de pe valea Sasului (nume care la fel ca Sieu, provine de la denumirea maghiara a marii bogatii a Maramuresului - sarea), urmat de DJ 109 U, care duce la Strâmbu Baiut. Lasam în dreapta un vestit izvor de slatina (Fântâna Sarata) si ajungem la baile Botiza (*) - stabiliment balnear ce foloseste pentru terapie un izvor mineral cu o compozitie complexa (apa cloruro-sodica, bicarbonatata, cu bor si hidrogen sulfurat). Vizavi de bai, în malul drept al vaii este un izvor mineral utilizat ca apa de masa. De aici se poate urca spre Pietrele de Var (constituite de fapt din gips), pe culmea dintre V. Sasului si V. Miresului, cu un exocarst destul de spectaculos dezvoltat pe gipsuri (doline, mici pesteri, un aven de 10 m adâncime). Ceva mai în amonte se desprinde spre dreapta un drum spre Poienile Izei, pe care mai sus se ridica manastirea "Schimbarea la Fata", cu o biserica de lemn ridicata în anii 1992-1993. Piesa de rezistenta a manastirii este o icoana facatoare de minuni denumita "Mângâietoarea", o copie a unei icoane vestite aflate la manastirea Vatopedu de la Sfântul Munte Athos, despre care maicutele spun ca desi e doar o copie, îndeplineste dorintele celor ce se roaga, cu conditia sa nu ceri lucruri materiale. În amonte lasam pe stânga Borcutul de la Moara, un canton silvic, ramificatia drumului forestier de pe izvorul Vinului, iar mai încolo, în pasune, DJ 109 U urca spre stânga pe izvorul Bailor, traverseaza culmea muntilor Lapusului prin saua dintre vârfurile Varatic (1357 m) si Secu, coborând apoi în Baiut pe la fosta mina Varatic.
În amonte drumul forestier urca pe valea Fundoaia, de unde se poate urca la vârful Varatec pe la Preluca Vrajilor-Piatra Tâncului-Taul Varatecului, sau la stâncile din Sermeties. Revenim în centrul comunei, agreabil si renumit loc pentru agroturism, promovat atât de o asociatie locala (Asociatia Agroturistica Botiza, înfiintata în anul 1995), cât si de alte retele (ANTREC, OVR, Reteaua agroturistica MTMM) -concurenta fiind benefica. Urmarim în continuare drumul de pe valea Baitei (fost drum judetean ce leaga Botiza de Grosii Tiblesului, "retrogradat" recent ca drum forestier si "avansat" acum la titlul de drum comunal), unde mai avem ocazia sa admiram porti de lemn traditionale mai vechi (interbelice), mai modeste decât cele se construiesc acum, fara ornamentatia suparator de densa a acestora. În capatul localitatii lasam în dreapta drumul forestier de pe valea Secu, pe care se pot traversa muntii Lapusului la Poiana Botizii, prin saua Vârful Dealului. Pe un mic afluent stâng al vaii Secu se afla un izvor mineral ce a depus un frumos con de travertin. În amonte, drumul trece prin Lunca Brânzei, traverseaza saua Didi (997 m), ce desparte muntii Lapusului de cei ai Tiblesului si coboara în Grosii Tiblesului pe valea Minghetului. Sa mai amintim de vestitele covoare vopsite în culori vegetale (Victoria Berbecaru având o faima recunoscuta), de Festivalul cântecului si portului popular "Pântru mândra din Botiza", si de apreciatii instrumentistii locali fratii Sicuta.
  11. Sieu - Botiza - Poienile Izei
TRASEE TURISTICE
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1