Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement
www.maramures-ofertaturistica.ro
Districtul miner Baia Mare (denumit si Districtul Erarial, iar de catre localnici - Fisculas) este o entitate istorica distincta prin ocupatiile localnicilor din Evul Mediu, legate în mare parte de minerit, metalurgie si baterea monezilor. Cuprinde satele dintre Baia Mare-Cavnic si valea Chechiselului, care aveau pâna în anul 1848, obligatii feudale fata de stat, nu fata de nobilii-proprietari.
Noul DN 18 B paraseste Baia Mare spre sud pe strada Mihai Eminescu, de la Piata de Alimente, urca pe terasa Sasarului, unde spre dreapta se desprinde drumul spre localitatea GROSI, pitoresc asezata de culmi de deal. De la ramificatie, pe drumul (DC 49) ce strabate satul, se poate ajunge la manastirea Habra (*) (nume ce provine de la orasul antic Hebron). Manastirea Habra a existat pâna în anul 1608, când cladirile i-au fost darâmate si calugarii alungati. De manastire se leaga si numele lui Mihai Viteazu, staretul Efrem al manastirii, însotindu-l pe voievod în expeditia de cucerire a Moldovei. Manastirea Habra a fost recladita începând cu anul 1996, treptat ridicându-se biserica "Învierea Domnului" (cu arhitectura inspirata de cea a "Bolnitei" de la Cozia), casa staretiei cu chilii (cu aceeasi alura vâlceana), paraclisul "Sf. Ierarh Iosif Marturisitorul" (în 2007). La 7 noiembrie 1999 manastirea a adoptat al doilea hram "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" în memoria lui Mihai Viteazu, la 400 de ani de la intrarea acestuia în Ardeal. În anul 2001 s-a montat aici sculptura lui I. Marchis (autorul multor monumente de acest gen din tot Maramuresul, locuitor al unei localitati a comunei Grosi), reprezentând capul lui Mihai Viteazu. Localitatea este locul natal a doi renumiti taragotisti: Dumitru Farcas si Dumitru Dobrican. În localitatea care domina (prin pozitie) municipiul Baia Mare, exista o biserica de caramida ridicata în anul 1878.
Revenind la intersectie, continuam sa urcam moderat prin marginea estica a localitatii, traversam culmea si coborâm, lasând mai jos în stânga padurea Bârgaului. La km 10, drumul traverseaza valea Chechisel, la iesirea acestuia dintr-un frumos bazinet depresionar, creat de o multime de ape torentiale raspândite radiar. Spre stânga se desprinde DJ 184 A, care trece prin localitatile DUMBRAVITA (km 2), RUS (km 4) (unde biserica din piatra si caramida "Sf. Arhangheli Mihai si Gavril" (*) - monument istoric, a fost ridicata între anii 1806-1815, fiind pictata între anii 1850-1851 de "pasoptistul" maghiar Iosif Mezei) si SINDRESTI (km 7), unde pe lânga noua biserica greco-catolica de lemn "Sf. Apostoli Petru si Pavel" sfintita în anul 2003, exista si biserica ortodoxa "Sf. Petru si Pavel, ridicata în anul 1908, recent reabilitata.
Din RUS, se poate ajunge în UNGURAS, unde biserica "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" este ctitoria lui Vasile Lucaciu din anii 1904-1906. În cimitir, o capela pastreaza altarul vechii biserici de lemn edificate în anul 1700.
Revenind la intersectia din DN 18 B, ceva mai încolo un drum se desprinde spre dreapta spre CHECHIS (3 km), cu biserica ortodoxa edificata în anul 1824. În continuare DN 18 B traverseaza o margine a satului Carbunari, lasând în stânga drumul vechi care strabate localitatea. Drumul lasa pe dreapta biserica "Nasterea Maicii Domnului", ridicata între anii 1880-1888, ducând spre Baile Carbunari (3 km), acum inactive, cu ape minerale alcaline, sulfuroase. În apropiere, în padurea extinsa de foioase, pe o suprafata de 40 ha s-a realizat în anul 1979-1981 un plantaj complex (molid, brad, larice, castan comestibil si nuc). Ulterior în locul castanului s-a realizat o plantatie comparativa de fag, cu puieti proveniti din 24 de tari.
Revenim la intersectie, urcând în continuare pâna în Dealul Berintei. Drumul coboara apoi spre depresiunea Copalnicului, compartiment de legatura între depresiunile Baia Mare si Lapus, care apartine Tarii Chioarului. La km 20 drumul ajunge în valea Berintei, aici desprinzându-se spre stânga drumul spre Berinta si Carpinis. Pe acesta, dupa cca 1 km ajungem în centrul localitatii Berinta, unde se afla biserica ortodoxa "Pogorârea Sfântului Duh", construita în 1942-1943, cu pictura realizata de Geza Kadar, Lidia Agricola si Sándor Ziffer, renumiti pictori ai Scolii de pictura baimarene, în curs de înlocuire cu o pictura noua. Biserica veche "Sf. Nicolae" (*) - monument istoric, a fost construita între anii 1768-1773 si este situata pe o colina înconjurata de brazi maturi. La 5 km de intersectie, în satul Carpinis, înconjurat de paduri, se afla biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" (*) - monument istoric datat oficial în anul 1757, iar dupa traditia localnicilor, din anul 1564. Biserica noua a fost ridicata între anii 1941-1962. Revenim la intersectie, coborând pe valea Berintei spre abruptul împadurit al masivului Preluca, întrând în COPALNIC MANASTUR. Pe stânga pe un deal cu brazi se afla biserica ortodoxa "Adormirea Maicii Domnului" ctitorita în anul 1912. Spre dreapta, spre valea Cavnicului se situeaza mai multe obiective interesante. Pe un afluent drept mic al valea Cavnicului, înainte de intrarea în defileu, se afla un izvor mineral cu apa cloruro-sodica si carbogazoasa. Dincolo de râu, la gura valea Domosa (pe care un drum auto - DC 46, urca la Copalnic Deal) se afla biserica "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" (*) - monument istoric, edificata în a doua jumatate a sec. XIX-lea (1867-1872). Principalul obiectiv turistic este defileul Cavnicului (**), abordabil pe poteca din malul stâng pâna dincolo de Cârligul Mare, apoi urcând spre stânga în versant, pentru a coborî la podul dintre Coas si Codru Butesii pe valea Oilor. În aval poteca urmeaza malul drept al râului, la distanta mai mica sau mai mare de apa, pâna la confluenta cu Lapusul ("La Împreunatura").
Continuam pe DN 18 B si la intrarea în Copalnic Manastur, spre stânga se desprinde drumul ce urmeaza valea Cavnicului pâna în Plopis si Surdesti (DJ 182 C). Primul sat este VAD (km 3), unde se afla biserica "Sf. Apostoli Petru si Pavel" ridicata în anii 1904-1908 si târnosita abia în anul 2000. Urmatoarea localitate - LASCHIA (km 6), are o frumoasa biserica de lemn "Nasterea Maicii Domnului" (**) - monument istoric, cu turn baroc (nu gotic, asa cum sunt bisericile maramuresene), ridicata în anul 1868. Stâlpii principali de stejar provin de la biserica de lemn din Iadara, usile împaratesti si iconostasul par a proveni de la biserica vechii manastiri ce a existat aici. Pictura bisericii a fost realizata în anul 1870 de Paul Weisz. Urmatoarea localitate - FAURESTI (km 10) este cunoscuta pentru capela-monument asezata pe dealul din dreapta drumului, o capela octogonala ridicata în anul 1935 în memoria localnicilor din Fauresti si Fânate cazuti în Revolutia din 1848-1849, ca si în cele doua razboaie mondiale, refacuta în anii 1980-1982, pictata de preotul Vasile Trif. În afara picturii religioase se remarca medalioane cu personalitati istorice: Decebal, Burebista, Mihai Viteazu, Stefan cel Mare, Constantin Brâncoveanu, Avram Iancu si Pintea Viteazu. Biserica "Sf. Apostoli Petru si Pavel", construita între anii 1908-1912 impresioneaza prin grandoare. În cimitir se pastreaza Sfânta Masa a vechii biserici de lemn, construita în anii 1684-1687, demolata în anul 1912, dupa terminarea noii biserici.
La km 14 spre dreapta se desprinde drumul ce urca în satul PLOPIS, renumit pentru biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" (***) - monument istoric al patrimoniului mondial UNESCO, ridicata între anii 1796-1811. Sculptura si pictura a fost realizata în anii 1810-1811 de "Stefan Zugrav" din Plopis. Turnul-clopotnita are o înaltime de 46 m, în curtea bisericii întâlnindu-se pietre de mormânt de tip sarcofag, cioplite din piatra. În Plopis, la nord de Dealul Maguricea apar fragmente ale calcedoniei albastre de Trestia.
Revenind la ramificatie, intram în COPALNIC MANASTUR (km 23), localitate situata la poalele abruptului Prelucii, la confluenta vaii Cavnicului cu valea Bloajei. Ceva mai încolo lasam pe stânga noua biserica greco-catolica "Adormirea Maicii Domnului" sfintita în 20 august 2006 si apoi intram în patrulaterul centrului, cu aspect de târg. Dincolo de valea Cavnicului se afla câteva dintre constructiile vechi ale localitatii: pe stânga biserica "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" (*) - monument istoric ridicat în anul 1871, pe dreapta "Casa Anca" - ridicata în anul 1910, tot monument istoric si o alta fosta cladire administrativa a plasei (fosta subunitate administrativa) ce si-a avut sediul în Copalnic Manastur.
La iesirea din Copalnic Manastur, spre dreapta se desprinde "Drumul Sapardului" drum auto recent amenajat pentru accesul spre satele din masivul Preluca (DC 43), entitate etnografica si administrativa viguroasa, în ciuda divizarii satelor din Preluca la toate comunele ce înconjoara masivul, si care apartin la mai multe zone etnografice (Lapus, Chioar sau Somes). Locuirea Prelucii e evident târzie, doar dupa ce alte terenuri mai accesibile au început sa se termine. Se zice ca anul 1603 este cel în care fratii Nechita si Florea (devenit apoi Florean) au primit în posesie acest teritoriu greu accesibil. Accesibilitatea dificila a favorizat conservarea traditiilor, problema care este acum în curs de "rezolvare". Drumul urca accentuat în versantul nordic al Prelucii pâna pe platou, apoi ocoleste spre stânga, lasa în stânga vârful Florii (811 m) - cel mai înalt al Prelucii (nume în care îl recunoastem usor pe Florea întemeietorul), coborând apoi spre sud.
La intersectie se desprinde spre stânga drumul (DC 52) spre PRELUCA VECHE, sat în care întâlnim întâi biserica greco-catolica "Nasterea Sfintei Nascatoare de Dumnezeu" sfintita în anul 2005, iar în aval biserica ortodoxa "Sf. Nicolae" (*) - monument istoric - jefuit post-revolutie de icoanele vechi, ca si alte biserici maramuresene. În aval drumul coboara în Groape, de unde se poate ajunge în Tg. Lapus, dupa o traversare de neuitat a Prelucii.
Drumul coboara apoi în DEALUL CORBULUI, localitate din care se poate coborî cu masini de teren în Salnita, trecând Lapusul pe podul nou.
Reîntorcându-ne la intersectia din marginea Copalnic Manasturului, continuând traseul pe DN 18 B. Trecem prin RUSOR (km 26), lasând mai încolo ramificatia spre dreapta (DC 41) care duce în MAGURENI, sat pitit la poalele Prelucii, cunoscut prin dolomitele din care se prepara mozaic si terasit, ca si prin renumitele nuci de Magureni. Biserica acum ortodoxa din Magureni a fost edificata în anul 1893. Un drum abrupt urca si de aici în Preluca, ajungând în VALEA ARINULUI (2 km), de unde se poate ajunge în Preluca Veche, la Groape, sau se poate urca la Poarta Pintii (arcada stâncoasa de abrupt) din Dealul Magurenilor.
Continuam traseul spre Târgu Lapus, ajungând în CERNESTI (km 28). În centrul localitatii, de la Monumentul Eroilor ridicat în anul 2006, se desprinde spre stânga drumul de pe valea Bloajei (DC 32). Acesta strabate satele FÂNATE (4 km) - unde se afla biserica "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril -monument istoric, construita în anul 1840, ajungând apoi în CIOCOTIS (km 8). De aici spre stânga, un drum urca pe terasa pe care se întinde satul TRESTIA, localitate renumita pentru calcedonia albastra de Trestia (**), mentionata din sec. XIX-lea, gasita si acum pe ogoare de localnici. Biserica "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" (*) - monument istoric, a fost ridicata în anul 1868, altarul fiind cel vechi din 1868, cioplit cu toporul din trunchiuri de copaci. În Ciocotis se afla o biserica edificata în anul 1885. La iesirea din Ciocotis, o poteca nemarcata urca pe Piciorul Suvarului pâna în vârful Satra (1041 m) - vârf emblematic al depresiunii Lapusului. În amonte la 9 km se afla izolata localitate Izvoarele (schimbarea denumirii localitatii din Bloaja în Izvoarele nu îsi gaseste nici o explicatie rationala, de altfel localnicii ignora "initiativa"celor care au decis acest lucru), înfrumusetata de doua biserici de lemn, ambele monument istoric, un lux pentru o localitate-catun cu mai putin de 15 case locuite si sigur un argument pentru vizitare. Cea mai veche este biserica "Sf. Ioan Botezatorul" (*), ridicata în anul 1835 în Fântânele (atunci se chema Poiana Porcului) si donata în anul 1926 comunitatii greco-catolice din Bloaja. Biserica este realizata din lemn de stejar (import pe aceste meleaguri) si în pod se pastreaza un saitroc pentru culesul aurului aluvionar. Alte surse spun ca biserica este mai veche, din sec. XVI-lea, ea fiind originara de fapt din Cetatele. Cealalta biserica "Cuvioasa Paraschiva" (*) - a fost ridicata de comunitatea ortodoxa pe o înaltime a localitatii, din bârne de fag autohtone. Iconostasul este adus de la biserica veche de lemn din Fauresti (la demolarea acesteia), biserica fiind târnosita dupa reabilitare, în anul 2002. Bloaja este renumita prin pietrele de moara ce se ciopleau din materia prima extrasa de aici.
Revenind în centrul localitatii Cernesti, ne continuam drumul spre Tara Lapusului. Spre stânga se desprinde drumul asfaltat (DC 34) ce duce în satul BREBENI, unde exista un izvor mineral usor sulfuros, ce debuteaza dintr-un foraj, în centrul localitatii. Biserica "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" a fost ridicata între anii 1936-1941, târnosita fiind abia în anul 1975.
Ne continuam drumul spre Târgu Lapus, lasând pe stânga biserica "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" ridicata în anul 1867. Mai încolo, în dreapta se desprinde o ulita ce urmeaza terasamentul fostei cai ferate industriale Razoare-Baia Mare, înscriindu-se pe valea Babei, trecând pe lânga bazinul abandonat al unui izvor mineral sulfuros, utilizat în balneatie. La obârsia vaii exista o cascada de cca 4 m înaltime, iar în versantul stâng al vaii, se înalta Piatra lui Avram, "deget" dolomitic spectaculos. Sa amintim si cele doua festivaluri ce atrag curiosii în Cernesti în luna august: Festivalul Stuparilor si Festivalul Horincii.
Tara Lapusului are o suprafata de doar cca 1000 kmp, fiind situata pe cursul superior al Lapusului, Cuprinde depresiunea Lapusului si rama sa montana si deluroasa. Administrativ, include si câteva localitati care graviteaza spre valea Somesului (Coroieni, Draghia, Dealul Mare si Baba). Tara Lapusului este o zona etnografica cu o pregnanta individualitate si un arhaism accentuat, din pacate putin cunoscut si promovat.
Drumul urca apoi prin padure Dealul Pietris si dupa o curba accentuata la stânga, bustul din piatra al unui copilas, ne arata drumul spre Poiana Soarelui, locul unei expozitii private de sculpturi în piatra în aer liber, rezultat al taberelor de sculptura organizate de-a lungul anilor de Victor Florean. În continuare drumul asfaltat trece de poiana Trei Caprioare, ajungând mai încolo în vârful pantei, de unde coboara prin pasune spre depresiunea Lapusului, loc cu o vedere larga spre rama montana si deluroasa a depresiunii. Înainte serpentina accentuata spre dreapta, urcând câteva zeci de metri spre stânga, pe culme gasim monumentul ce marcheaza locul în care a murit "pentru credinta si dreptate" eroul Bel Pavel din Cufoaia, în 8 noiembrie 1848. Crucea relativ recenta, cu gard de fier, înlocuieste vechiul monument, impunator si original (ce zace deteriorat în apropiere), o lespede de calcar ce are incizat numele eroului si data tragicelor evenimente din toamna anului 1848. Dupa o serpentina, spre dreapta se desprinde drumul (DC 40) ce coboara la CUFOAIA (km 37), localitate unde la gura vaii Tâlharoaia se poate vedea un picior al viaductului disparutei caii ferate înguste Razoare-Baia Mare. Biserica din Cufoaia a fost construita între anii 1904-1924, în curtea bisericii ridicându-se în anul 2002 Monumentul eroilor. Pe peretele scolii, o placa de marmura (montata în anul 2006) aminteste data de 8 noiembrie 1848, când satul a fost ars complet (inclusiv biserica de lemn). Se mai pastreaza înca altarul vechii biserici de lemn, construite în anul 1863.
DN 18 B strabate apoi o terasa, de pe care coboara în sesul Dobricului. Aici spre stânga se desprinde drumul (DC 35) spre localitatea BORCUT (km 40). Chiar la intrarea în sat, pe dreapta, solul e rosiatic si cu emanatii de CO2, aici existând mai multe foraje pentru cercetarea zacamântului hidromineral. Înainte de centru, se desprinde spre dreapta drumul de tractor spre lacul Dobricel (*) - lac de baraj cu o lungime de 850 m, latime de 40-60 m, adâncime maxima 8 m si o suprafata de 7 ha, o splendoare marginita de paduri de foioase, fara acces auto. Biserica din Borcut a fost ridicata în anul 1870. Defileul sapat în sisturi cristaline si dolomite de valea Scheiului este urmat de un drum auto ce duce în INAU (5 km), localitate de unde se poate urca pe Satra - masivul-simbol al Tarii Lapusului. Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" (**) - monument istoric, are o istorie lunga, fiind ridicata în anul 1689 în Baia Mare, adusa în Rus în anul 1778 si mutata pe actualul amplasament din Inau în anul 1815. Pictura apartine lui Stefan "cel tânar" din Sisesti, cel care a pictat si iconostasul bisericii monument UNESCO din Surdesti.
Revenim în DN 18 B, traversam valea Dobricului si întram în TÂRGU LAPUS (km 43 ar fi în centru).
Spre stânga se desprinde drumul DJ 171 E spre câteva sate înglobate orasului Târgu Lapus. Dupa 2 km, drumurile se despart. Spre stânga ajungem în DUMBRAVA (km 4). Biserica de lemn "Sf. Treime" (*) a fost ridicata în anul 1860 (se. XVIII-lea dupa Ministerul Culturii). Biserica noua a fost ridicata între anii 1981-1992, având pictura interioara si exterioara, cu verticala decorata cu mozaic. Friza de pe balustrada bisericii contine scene din decembrie 1989. Din localitate, un drum de 9,5 km ne duce pâna la poalele muntelui Satra, unde în Poiana Paltinului s-a ridicat începând din anul 1990 manastirea Satra (*), cu biserica având hramul "Înaltarea Sfintei Cruci". Initial manastirea s-a numit Manastirea revolutiei sau a Eroilor Revolutiei, nume acum trecute în uitare, fiind necanonice. În incinta manastirii exista doua paraclise, precum si o capela a minerilor în corpul de cladiri. De la manastire se poate urca în poiana de pe micul platou al Satrei, unde la izvorul lui Pintea s-a construit între anii 1997-2000 un schit "disciplinar" cu hramul "Schimbarea la fata", sfintit oficial în anul 2004. Din anul 2002 s-a facut legamânt ca la acest schit sa se pastreze rânduiala de la Sfântul Munte Athos, adica sa fie rugaciune permanenta, sa se manânce odata pe zi si fara posibilitatea femeilor de a vizita schitul, cu juramânt si blestem pentru cei ce vor calca juramântul. Daca primele doua cerinte nu s-au aplicat înca din lipsa de vietuitori, a treia conditie ramâne valabila.
Revenim la intersectia de înainte de Dumbrava, urmând drumul spre nord pâna în STOICENI (5 km de la ramificatia de drumuri). Localitatea este vestita prin apele minerale cu caracter complex (bicarbonatate, magneziene, potasice, clorosodice), utilizate într-un stabiliment balnear înfiintat în anul 1852 si îmbuteliate pâna în anul 1968, o apa minerala vestita ce îti pastreaza calitatile un lung interval de timp, exportata pâna în SUA. Clinicile Universitare din Cluj utilizau înainte de primul razboi mondial lunar un vagon de sticle de apa minerala, în tratarea bolilor gastro-intestinale. Dupa 1990 s-a initiat reamenajarea izvorului pentru îmbuteliere, actiune ce esueaza din pacate în anul 1998. Biserica de lemn "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril" (*) - monument istoric, este situata în cimitir, fiind ridicata în anul 1860. Sfânta masa a altei biserici de lemn este situata tot în cimitir, fiind protejata de o mica cupola. O alta biserica mica de lemn este privata, fiind evident nesfintita, pentru ca indiferent cine le construieste, bisericile apartin cultului, nu unor persoane fizice. Monumentala biserica noua a fost pictata dupa anul 1990 cu fresce unicat, în care în iad întâlnim "eroi" ai secolului XX-lea (Lenin, Hitler, Stalin). Evident ca daca pictura se facea mai târziu, am fi întâlnit si "eroi" români, irakieni, americani sau cubanezi.
Revenim la ramificatia drumurilor, continuând pe drumul din dreapta (DC 37) pâna în DOBRICU LAPUSULUI (km 5 de la ramificatia drumurilor). În localitate exista doua biserici de lemn, ambele monument istoric. Biserica de lemn "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril" (**) dateaza din anul 1701, fiind adusa din Dumbravita. Pictura a fost realizata de renumitul Radu Munteanu din Ungureni, în perioada 1793-1811. Biserica de lemn "Intrarea în biserica a Sf. Maria" (*) este pictata de acelasi Radu Munteanu din Ungureni. Drumul continua spre una dintre localitatile mai izolate a Tarii Lapusului - COSTENI (km 10 din Târgu Lapus), asezata la poalele Satrei. Aici se gaseste biserica de lemn "Sf. Nicolae" (*) -monument istoric, ridicata în anul 1870 de mesterii Petrut din Magoaja (satul lui Pintea Viteazu).
Revenim în Târgu Lapus, îndreptându-ne spre centrul orasului. Orasul a avut 13.605 locuitori în anul 2002 si 13.114 locuitori în anul 2007. Pâna acolo merita mentionata casa veche (pe dreapta) a primarului interbelic Szász, cu placa memoriala si cladirea Spitalului (tot pe dreapta), constructie-mamut începuta în anul 1993 si înca nefinalizata. Este probabil orasul format din cele mai multe sate autentice (13), adica aproape jumatate din localitatile Tarii Lapusului, ce depasesc populatia "urbana". În centrul orasului se înalta trei biserici: dupa vârsta, cea mai veche este biserica reformata din centrul Pietei Eroilor (*) - monument istoric ce are pe acoperis trecuti anii 1839 si 1863, ambii fiind probabil ai renovarii, pentru ca biserica dateaza de la sfârsitul sec. XVIII-lea. Pe latura vestica este Biserica romano-catolica (*) - monument istoric, ridicata între anii 1831-1841. Biserica monumentala ortodoxa "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" de pe latura nordica, cu cupola si 2 turnuri a fost construita între anii 1940-1998 în stil clasic bizantin. În fata biserica are 3 troite de lemn sculptate în stilul inconfundabil al sculptorului Alexandru Perta-Cuza. În stânga usii monumentale din lemn sculptat, o cruce simpla de piatra, poarta trecuti anii 1930-1988. Centrul localitatii este vegheat de Monumentul eroilor (**) ridicat în memoria celor 29 de morti si 86 de raniti (dupa alte surse 32 de morti si peste 100 de raniti) în 5 decembrie 1918, când o companie a regimentului 39 Debrecen, a deschis focul asupra localnicilor, adunati ca sa primeasca vesti de la participantii locali la Marea Adunare din 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia. Monumentul are o istorie tumultoasa: ridicat în 21 mai 1936 a fost reamplasat în curtea bisericii în anul 1940 si readus în pozitia initiala în 21.5.1946. Ceea ce nu au facut maghiarii, au facut românii în anul 1949, când monumentul a fost demolat, pentru a fi reconstruit în forma initiala (existenta si acum) în anul 1968 (vultur de bronz si postament de andezite negre de Seini). La sud-vest de Monumentul eroilor, se afla cladirea Scolii vechi (*) - monument istoric ridicat în anul 1858, în curtea careia s-a petrecut masacrul din 5 decembrie 1918. Pe lânga istorie si lacrimi, Târgu Lapus ofera si agrement. Expozitia etnografica permanenta (*) înfiintata în anul 1980 în cadrul Casei Elevilor (o parte este gazduita acum de Casa de Cultura), este un adevarat Muzeu al Tarii Lapusului (cinste elevilor, profesorilor si donatorilor), cu peste 500 de piese de port popular vechi (printre care o zadie cu o vechime de peste 300 ani, provenita din Dobric, cu o culoare de fond albastra, partea de jos fiind ornamentata cu motive geometrice, cu ciucuri colorati, obiect de îmbracaminte purtat probabil de zeci de femei), obiecte de uz casnic, gospodaresc si pastoresc, textile de interior si ceramica (cu buza foarte lata, nesmaltuita rosie, sau cu fond alb-galbui smaltuit, ornamentate în verde, brun si galben). Lacul Lighet (**) este situat pe valea Niresului, la cca 2 km de podul peste Lapus, fiind realizat în anul 1975 prin îndiguirea vaii (suprafata 4 ha, adâncime maxima a apei 5,5 m). Aici exista un canton silvic, cabana Cosma Eugen (amonte de lac), hidrobiciclete, fiind un îndragit loc de destindere estivala. De aici marcajul turistic continua pe valea Niresului, presarata de case de vacanta, majoritatea cu mici iazuri, ducând la manastirea Rohia în cca 2 ore.
Dincolo de podul peste Lapus, în sensul giratoriu este Primaria orasului, în spatele careia s-a inaugurat în anul 2005 "Casa Lapusana", un restaurant rustic îmbracat în lemn, cu sculpturi ale lui Alexandru Perta-Cuza, având un cuptor satesc unde se gatesc preparate traditionale. DN 18 B. urmeaza drumul spre dreapta, lasa în stânga ramificatia spre valea Niresului, urcând apoi în versantul stâng al vaii Ursului, vale cu mai multe case de week-end. Drumul traverseaza dealul, ajungând apoi în localitatea ROHIA (km 6). Spre dreapta se desprinde drumul (DC39) spre satul FÂNTÂNELE (11 km de Târgu Lapus), localitate situata la sud de platoul carstic Vârtoape (cea mai estica terminatie a platoului calcaros Boiu Mare-Jugastreni-Salnita). Biserica de lemn greco-catolica "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril", de aici, construita în anul 1835, a fost cumparata de Balaj Andrei din Rohia si donata credinciosilor din Bloaja (Izvoarele). În locul acesteia, localnicii au cumparat biserica de lemn "Sf. Maria" din cimitirul greco-catolic din Tg. Lapus, construita în anul 1779, montând doar turnul pe o fundatie si pereti de piatra si caramida. Tabla de pe turn si biserica îmbie mult la nevizitare, desi biserica e monument istoric. Cel mai surprinzator obiectiv turistic din Fântânele - unicat dupa stiinta noastra, este colectia Anei Man de trifoi cu 4 si 6 foi (**). În 13 ani, doamna a realizat un ierbar pe coli de carton, ce însumeaza peste 2.500 de foi de trifoi - norocoase.
Ceva mai încolo, dincolo de drumul spre Fântânele, tot spre dreapta se desprinde drumul spre centrul localitatii Rohia. Scoala din Rohia este în fostul conac al lui Csiszer Ákos, edificat în stil monumental în anii 1903-1904. În localitate sunt 3 biserici; biserica "Adormirea Maicii Domnului" ridicata în anul 1996 si 2 biserici de la începutul sec. XX-lea. Biserica "Nasterea Nascatoarei de Dumnezeu" din Gura Ulitei a fost construita de ortodocsi între anii 1903-1907, la initiativa aceluiasi preot Nicolae Gherman, care va edifica mai târziu Manastirea "Sf. Ana" - Rohia. Biserica ridicata de greco-catolici în locul denumit "În Balta" a fost edificata între anii 1911-1912.
Mai în amonte, spre stânga drumul urca la Manastirea "Sf. Ana" de la Rohia (***), Trecând pe sub monumentala poarta cu picturi, edificata în anul 2000. Manastirea a fost ridicata în anii 1923-1925 pe un pinten de deal abrupt, fiind sfintita în 15 august 1926, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", prima manastire ortodoxa înfiintata în Transilvania dupa peste 200 de ani. Complexul monahal impresioneaza prin unicitatea constructiilor. Înainte de intrare, pe stânga este cimitirul manastirii, în care doarme si fratele Nicolae (Steinhardt). Poarta de intrare a fost sculptata de Teodor Bârsan în anul 1988. Biserica noua a fost construita începând cu anul 1996, apoi finisata pâna în anul 2005. Incinta manastirii e plina de cladiri monumentale unicat: casa de stejar (1964-1966), casa cu Paraclis (1973-1975) - aici se afla renumita biblioteca cu mai multe zeci de mii de volume, casa poetului (1977-1979) unde este si Muzeul manastirii, staretia noua (1970), altarul de vara (1980-1983), casa alba (1988-1992), Monumentul manastirii (2007) - semicircular cu o cruce brâncoveneasca, coltul maramuresean (2000) cu o biserica de lemn-muzeu si o casa de lemn, si constructiile continua. În partea de sus a constructiilor manastirii, ajunge marcajul turistic ce vine pe valea Niresului, pe la lacul Lighet.
Continuându-ne traseul, la km 10, DN 18 B o ia la dreapta, traversând culmea Brezei spre Magoaja-Uriu, dar desi drum national, deocamdata circulatia este închisa din cauza deteriorarii grave a drumului. La km 11 ajungem în BOIERENI. În centrul localitatii se afla biserica noua, ridicata între anii 1975-1981. În amonte pe stânga, chiar lânga drum se afla biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" adusa din Suciu de Jos, sfintita în anul 1882, din pacate urâtita de acoperisul de tabla, care n-ar avea ce cauta la o biserica-monument istoric. Dincolo de vale se înalta Biserica de lemn "Sf. Nicolae" (*) (dupa unele surse, adusa din Dumbravita în anul 1815, dar pentru ca mai exista o biserica de lemn adusa din Dumbravita în Dobricul Lapusului, probabil ca una din aceste mentiuni nu e corecta), sfintita în anul 1817.
În amonte la km 17, în versantul stâng al vaii se afla manastirea "Acoperamântul Maicii Domnului" Rohiita (**). Lânga biserica noua de lemn (ridicata în anul 2005 în locul unei biserici ceva mai vechi), se afla o cruce de piatra, pusa în anul 1904 pe locul Prestolului fostei biserici a unei manastiri vechi. În anul 1973 se înalta în apropiere o capela mica din tabla. Apoi între anii 1885-1886 se ridica o mica bisericuta din lemn, cu hramul "Sf. Apostoli Petru si Pavel", acum demolata.
Complexul monahal cuprinde mai multe constructii de interes: casa monahala cu Paraclis (1992-1996), în care se pastreaza o colectie bogata de icoane, realizate anual prin tabere de pictura, paraclisul având o icoana din mozaic, icoane pictate cu foita de aur si un frumos iconostas din lemn de stejar, clopotnita noua cu doua clopote ridicata pe o mica înaltime în anul 1998, atractiva scara acoperita cu lemn, ce duce la clopotnita, trapeza din lemn în aer liber, casa de oaspeti, biserica de lemn - transplant" maramuresean pe meleaguri lapusene. În amonte se poate urca pe vârful Alunis (933 m) din culmea Brezei excelent punct de belvedere, sau se poate traversa la manastirea "Sf. Treime" de sub vârful Breaza (974 m).
  12. Baia Mare - Târgu Lapus - Rohia - Boiereni
TRASEE TURISTICE
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1