Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement
www.maramures-ofertaturistica.ro
Din Baia Mare urmam spre SV drumul european 58. La intersectia de lânga Turnul de parasutism abandonat, daca urmam drumul (DC 69) spre dreapta, dupa ce traversam calea ferata, ajungem în localitate SASAR. Biserica "Înaltarea Sfintei Cruci" a fost construita între anii 1865-1892, în fata ei ridicându-se un Monument al eroilor în anul 2007. Revenind în E 58, la intrarea în satul Recea, spre stânga se desprinde drumul (DC 70) spre MOCIRA (2 km). La intrarea în sat, în incinta unei societati comerciale, se ridica biserica de lemn "Acoperamântul Maicii Domnului" (*), ridicata în stil maramuresean între anii 2002-2004. La intrarea în sat se afla o Cruce-monument a eroilor, înaltata în anul 1994. În centrul localitatii este biserica ortodoxa ridicata între anii 1940-1970 si biserica greco-catolica "Prea Sfânta Inima lui Isus si Inima Imaculata a Mariei" ridicata între anii 1999-2005, dar cladirea Scolii vechi (*) ridicata în anul 1930 este singurul monument istoric din Mocira.
Revenim în localitatea RECEA (km 5), lasând pe stânga biserica ridicata între anii 1958-1973, cu icoane exterioare în mozaic. Drumul coboara apoi în lunca Lapusului, traverseaza râul Lapus, apoi satul LAPUSEL (km 8), lasând pe stânga trei biserici: una reformata, alta greco-catolica noua (terminata în anul 1998) si ultima ortodoxa (fosta greco-catolica), ridicata în anul 1894, având în fata un Monument al eroilor ridicat în anul 1975. Dincolo de sat, pe stânga începe padurea Lapuselului (*), rarita simtitor în ultimele decenii de mai multe categorii de daunatori, loc de agrement, în interiorul careia se ridica motelul "Doua veverite". Padurea este cunoscuta pentru narcisele ce înfloresc aici la începutul lunii mai. Pe dreapta drumului, pe valea Ariesului se afla doua iazuri, repopulate periodic cu peste. Primul, mai mare este al AGVSP Baia Mare, al doilea, mai mic (70 ari) e cunoscut sub numele de "Balta Costin" (*) si beneficiaza de spatiu de campare, minibar, mese si banci, dar mai ales de peste (crap indigen si oglinda, amur, stiuca, rosioara, caras, biban si clean), unele exemplare prinse având 4-6 sau chiar 15 kg. În continuare E 58 traverseaza râul Bârsau si ajunge în SATULUNG (km 14). Pe drumul (DC 67) ce duce spre Mogosesti, înainte de calea ferata, pe stânga se ridica un impunator Monument al eroilor. Urmând E 58 spre sud, lasam pe dreapta biserica ortodoxa "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril", ridicata în anul 1899, extinsa în anul 1978, apoi tot pe dreapta biserica reformata, lânga care se afla un exemplar multisecular de stejar. De la aceasta spre dreapta, apoi dupa ce se trece Rachitisa la stânga, iar apoi pe primul drum îngust la dreapta, ajungem la marginea localitatii. Ceva mai încolo, în locul denumit Braniste, se afla cele patru monumente funerare ale familie Teleki (*) - trei dintre ele în pozitia initiala, al patrulea rasturnat, blocuri mari de 1,80 m înaltime, 1 m latime si 0,7 m grosime. Aici sunt înhumati Teleki Imre (1782-1843), sotia acestuia, Teleki Laszlo Gyula (1866- ?) si Gergely Samuel (1845-1935). Pe stânga se afla ansamblul castelului Teleki (**) - monument istoric, constituit din castel (ridicat în anii 1740-1780 de catre Teleki Mihaly, cancelarul principelui Apaffy, care a a fost gazduit de mai multe ori aici, etajat în forma actuala de Teleki Geza în anul 1897 în stil eclectic), anexe gospodaresti si o parte a parcului extins, cu platani seculari, frasini, arini, stejari, pini, paltin si alti arbori exotici. La intrarea în curtea interioara a castelului, vedem deviza (demodata acum) a baronului Teleki Geza: "Qui bene latuit bene vixit" (Cine se ascunde bine, traieste bine). În anul 1806 aici s-a nascut Teleki Blanka (fiica cea mare a lui Teleki Imre), participanta la revolutia maghiara de la 1848-1849. Proprietarul actual a renovat castelul, intentionând sa-l introduca în circuit turistic. Cele doua biserici din Satulung (ortodoxa si reformata) au ctitor ("sponsor") pe groful Laszlo Gyula Teleki, fiind ridicate la sfârsitul sec. XIX-lea. În apropierea localitatii sunt amenajate doua iazuri: unul la obârsia vaii Rachitisa (pe drumul spre Fersig, apoi dincolo de valea Rachitisa, la stânga spre padurea Stejaru), realizat pentru alimentarea cu apa a pasunilor de aici, altul pe valea Oanei, (aproape de Fersig, pe stânga) cu un luciu de apa de peste 1 ha, populat cu crap, fitofag si caras. Dincolo de castelul Teleki, un drum (DC 71) spre stânga duce în FINTEUSUL MIC (2 km), sat cu doua biserici: una ortodoxa (fosta greco-catolica) ridicata în anul 1896 si alta greco-catolica "Nasterea Maicii Domnului", ridicata între anii 1999-2001. Drumul continua pâna în Ariesul de Padure.
Din Satulung drumul urca pe terasa pe care în dreapta este padurea Stejaru, un pâlc izolat al padurii extinse a Finteusului (denumita acum a Miresului), mentionata în documente din sec. XIII-lea, care se întinde între Fersig si Somcuta Mare. În dreptul ramificatiei drumului spre Finteusul Mare, spre dreapta în interiorul padurii zace neutilizata o constructie unicat, un local construit sub forma unui trunchi de stejar, cu geamurile în locul cracilor trunchiului. Spre stânga, dupa ce traversam valea. Bârsaului ajungem în FINTEUSUL MARE (2 km), sat cunoscut în multe tari prin Corul barbatesc înfiintat înca în anul 1918. De aici drumul (DC 72) continua în POSTA (3 km) - al carui nume nu vine de la Compania nationala Posta Româna, ci de la "pusta", în sensul de gol cultivat, înconjurat de paduri, unde se afla biserica de lemn "Sf. Ilie" (**) - monument istoric, ridicata în anul 1675 în stil maramuresean, cu pictura pe pânza executata de zugravul Stefan din Sisesti în anul 1781. În catunul apropiat SAPÂIA se ridica o alta bisericuta de lemn "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" (*) - monument istoric ridicat în anul 1640 de cele 7 familii din câte era constituita atunci localitatea (Ministerul Culturii indica anul 1820). Ambele localitati au început constructia unor biserici noi, cea din Sapâia ("Nasterea Maicii Domnului"), cu dimensiuni remarcabile pentru un catun de doar 30 de familii, fiind ridicata între anii 1999-2005.
Revenim la padurea Stejarul ajungând apoi în orasul SOMCUTA MARE (km 24), capitala a districtului Chioar în perioada 1849-1860, resedinta de district, de plasa si ulterior de raion. Orasul a avut în anul 2007 o populatie de 7392 locuitori. Localitatea are mai multe constructii vechi declarate monument istoric. Pe dreapta ne întâmpina biserica ortodoxa (fosta greco-catolica) "Sf. Apostoli Petru si Pavel" (*) ridicata în anul 1885, dincolo de care se ridica o cladire recent renovata, fostul sediu al Bancii Chioreana (monument istoric), ridicata la sfârsitul sec. XIX-lea. Urmeaza pe stânga biserica reformata si apoi Casa memoriala a poetului Szyilágyi Domokos (1938-1976) (*). În continuare pe dreapta este monumentala biserica noua protopopiala greco-catolica "Înaltarea Sfintei Cruci", ridicata între anii 1996-2007. Apoi tot pe dreapta sunt doua conace de sfârsit de secol XIX-lea. Cel de-al doilea (la nr. 23), în paragina si abandonat, este casa avocatului Aurel Nyilvan (*), monument istoric datând de la sfârsitul sec. XIX-lea, avocatul fiind unul dintre cei cinci delegati ai Chioarului la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Dincolo de casa Nyilvan, spre dreapta se desprinde strada Spitalului, pe care la nr. 7 se afla casa avocatului Ioan Tibil, tot monument istoric, ridicat tot la sfârsitul sec. XIX-lea, acesta fiind tot delegat al Chioarului la Alba Iulia. Drumul ajunge apoi la ramificatia drumului spre Remetea Chioarului, pe care se gasesc, pe stânga alte doua cladiri vechi -monumente istorice, fostul Cazinou (acum sediu de banca) si Tribunalul de plasa (ridicat între anii 1890-1910), acum Judecatorie. Între Cazinou si Judecatorie, supravietuieste pe dreapta, asaltat de buruieni, Monumentul deportatilor evrei (*) din 1945, cu text trilingv (ebraic, românesc, maghiar), diferit în fiecare limba, cu un basorelief extrem de impresionant, ce înfatiseaza o coada lunga de civili (batrâni, femei si copii), stând la coada la poarta unor cosuri din care ies nori grosi de fum. Putin dincolo de intersectiei, pe stânga este biserica romano-catolica "Sf. Vasile" (*) -monument istoric ridicata în anii 1895-1896. Apoi în dreapta, se observa ciotul urias al unui stejar de cca 600 de ani, care s-a uscat în anul 1965. Dupa zona intersectiei, pe dreapta se afla un mic parc dendrologic (*), cu un platan, un stejar de peste 400 de ani, mai multi artari seculari (Acer negundo), nuc negru american, arborele de lalea, stejar de balta, brad urias (Abies grandis), Tsuga canadiensis, frasini, un corn, doua salcii plângatoare, tei, salcâmi, castan comestibil si castan salbatic. Bonus -un trunchi uscat de Ginko biloba. Deasupra parcului dendrologic se afla casa Teleki (*) - monument istoric ridicat la jumatatea sec. XIX-lea. Lânga Primarie s-a ridicat în anul 1986 monumentul Ion Buteanu, prefect a lui Avram Iancu, martir al revolutiei din 1848-1849, fiu al localitatii. Putin mai încolo se desprinde la dreapta drumul (DC 64) ce traverseaza la VALENII SOMCUTEI (5 km). Acesta strabate padurea Corneasa, coborând apoi în valea Caicana. În centrul satului se afla Monumentul eroilor (*) din primul razboi mondial, ridicat de Asociatia Tinerimea Valeana, sfintit în anul 1937 în prezenta Ministrului Culturii de atunci -Valer Pop. Monumentul avea deasupra un vultur în picaj cu ciocul deschis, demolat dupa razboi caci aducea a simbol nazist, fiind înlocuit cu o cruce. Putin mai încolo vegheaza biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" (*) - monument istoric ridicat din lemn de stejar, fara datare certa, presupusa a fi din sec. XVI-XVII-lea (localnicii mentioneaza, fara dovezi scrise, anul 1680). Pictura pe pânza, aplicata peste cea veche în anul 1871 se pastreaza doar fragmentar. Biserica noua a fost ridicata între anii 1936-1948. Din centrul localitatii, un marcaj turistic urca pe valea Caicana si apoi la dreapta pe valea Rea, pâna la Pestera de la Valenii Somcutei (*) - rezervatie naturala, pestera activa cu o lungime de 175 m, dezvoltata în calcare badeniene cu alge globulare.
Revenind în centrul orasului, pe dreapta vedem o cladire masiva, fostul sediu administrativ al Chioarului (*) - monument istoric în curs de reamenajare, cladire construita în anul 1742 din caramizile provenite din demolarea Cetatii Chioarului, definitivata între anii 1849-1861. Drumul E 85 ajunge apoi în satul BUCIUMI (km 28). Pe stânga este biserica ridicata în anul 1863. Înainte de ea, un drum (DC 75) asfaltat se desprinde spre stânga, urcând în satul HOVRILA (2 km), asezat pe o culme, cu o vedere frumoasa spre depresiunea Baia Mare, Bisericuta de aici este ridicata în anul 1911. Dincolo de centrul localitatii Buciumi, un drum urca spre dreapta spre catunul Runc (2 km). Pe culmea dintre Runc si Valenii Somcutei se afla un scorus secular - se spune ca ar avea 500 de ani (Sorbus domestica), ale carui fructe sunt de fapt niste pere mici. Legat de acest scorus, o istorie interesanta spune ca un soldat în armata austro-ungara, originar din Valenii Somcutei, ar fi ajuns în timpul primului razboi mondial în Bosnia, unde un localnic batrân l-ar fi întrebat: "Da mai traieste scorusul cel batrân? Era punctul de reper al celor din lagarul din apropiere, în timpul revolutiei din 1848-1849". În capatul sudic al localitatii, pe stânga, la gura V. Slatinei este o cariera de calcare eocene fosilifere, cu corali solitari, echinide si alte fosile. Ceva mai în amonte, în stânga dincolo de valea Bârsaului, la gura vaii Rele este un alt punct fosilifer, badenian, cu pecteni (emblema Shell) de talie mare. Valea Rea este marginita de culmi cu pesteri. Cele din partea sudica, din vârful lui Indrion, sunt tectonice si se dezvolta în tufuri badeniene, fiind verticale sau puternic înclinate. Spre sud poate fi vizitat defileul Ulita Pietrii, o spintecatura îngusta în calcare eocene. Spre dreapta, marcajul turistic urca în padurea de pini, apoi strabate poieni si terenuri cultivate, spre Pestera Valea Rea de la Valenii Somcutei. La km 30 spre dreapta se desprinde drumul (DC 63) spre CURTUIUSUL MARE (5 km). Înainte de sat, pe dreapta în padure exista o lespede de calcar ce pastreaza urma copitei calului lui Pintea (dupa spusele localnicilor, dizolvari carstice de suprafata dupa specialisti). Biserica "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" a fost ridicata între anii 1927-1928, fiind renovata si resfintita în anul 1992. Lânga biserica exista o cruce de marmura ridicata în anul 1912, ridicata de "sponsori" locali ce lucrau în America. Drumul continua pâna în FERICEA (6 km), o localitate izolata, asezata între Dealul Mare si Prisnel. Biserica "Sf. Paraschiva" (*) -monument istoric, a fost ridicata în anul 1887. Valea ce duce aval de Fericea spre Cheud (judetul Salaj) este denumita valea Dracului si strabate un mic defileu în roci metamorfice.
Revenim în E 85, ajungând apoi în VALEA CHIOARULUI (km 33). În centrul localitatii se afla biserica de lemn "Sf. Nicolae" (**) -monument istoric ridicat între anii anul 1846-1852, care atrage atentia prin ornamentatia de tip baroc, a coifului turnului. Are o pictura interioara de factura naiva, executata de Dionisie Iuga din Nicula. În fata bisericii se afla bustul lui Mihai Viteazu, realizat de prolificul sculptor Ioan Marchis în anul 1994. Biserica noua s-a ridicat între anii 1986-1996. La km 34, spre dreapta porneste drumul (DC 61) asfaltat spre VARAI (5 km). Aici se afla biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" (*) - monument istoric ridicat între anii 1813-1846. Pictura interioara a fost refacuta în anul 1991 în factura neo-bizantina, cu influente occidentale. Localitatea este cunoscuta prin relieful carstic, pestera din valea Caselor de la Varai (dezvoltare 398 m) fiind bine conservata, datorita dificultatilor de parcurgere. Din centrul localitatii, un marcaj turistic ne conduce pâna pe vârful Prisnel (651 m), cel mai important punct de belvedere al zonei.
De la ramificatia spre Varai, drumul urca la stânga pe V. Morii, lasa în dreapta un izvor carstic si un popas turistic asezat cam în calea TIR-urilor (La Vio), unde din traditionala placinta creata cu brânza de oi, s-au imaginat variante de umplutura extrem de variate si straine zonei, apoi ajunge în satul MESTEACAN (km 39). În saua culmii (450 m) se afla un Monument al eroilor. În dreapta, în centrul satului se afla biserica ridicata în anul 1842. Localitatea este cunoscuta pentru relieful carstic, cea mai importanta si vizitabila fiind pestera din Ciungi, cu o lungime de 568 m. Original este si festivalul ce se desfasoara în luna august: Concursul feminin de cosit si facut placinte crete (*).
  16. Baia Mare - Somcuta Mare - Mesteacan
TRASEE TURISTICE
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1