Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement
www.maramures-ofertaturistica.ro
Traseul urmeaza DJ 182 B. La cca 1 km de ramificatia din E 58, se deprinde spre dreapta DJ 184 B. Drumul asfaltat ajunge în CIOLT (km 4), localitate asezata pe o culme, cu o biserica ridicata în anul 1907. Drumul continua sa urce, ocoleste Dealul Acastaualor (al "spânzuratorilor" în limba maghiara), unde au fost executati conducatori ai românilor chioreni în revolutia din 1848-1849, trece prin Pusta Butesii si coboara apoi Dealul Pietris, într-o sa. De aici, un drum urca în continuare pe culme, coborând apoi în satul BUTEASA (km 9), cuibarit la obârsia vaii cu acelasi nume. În sat este biserica de piatra cu turn de lemn "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" (*) - monument istoric, ridicata în anul 1800. De aici se poate coborî la râul Lapus, deasupra caruia se gaseste pestera Curtea Capitanului. Reîntorcându-ne la ramificatia din sa, drumul coboara pe V. Carbunariste în mica depresiune de la Buteasa Râu (**), excelent loc de destindere estivala, singurul din defileul Lapusului unde exista deja unele amenajari turistice (cazare în locuinte agroturistice, mic bufet). În aval, la gura vaii Grajdului, plaja Lapusului mai are cristale de granati, proveniti din dezagregarea micasisturilor cu granati ai Prelucii. Podul auto construit în anul 2000 duce în satul CODRU BUTESII, unde se afla biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihai si Gavril" (*) - monument istoric, ridicata în sec. XIX-lea (dupa alte surse, biserica ar fi înaltata abia în anul 1937). În continuare, DJ 184 B duce spre Copalnic Deal-Copalnic, dar pâna la reabilitare, e accesibil doar pentru jeep-uri.
Revenim în DJ 182 B si dupa ce traversam un deal cu livezi, coborâm în BERCHEZ (km 5), localitate veche cu populatie preponderent maghiara. Biserica reformata (fosta romano-catolica) (**) - monument istoric, este probabil printre cele mai vechi din judetul Maramures, considerându-se (evident fara documente) ca altarul dateaza din sec. XIII-XIV-lea (Ministerul Culturii îl dateaza din sec. XV-lea), partea centrala fiind ridicata în anul 1826, iar turnul în anul 1871. Bancile de lemn din interior sunt din anul 1760, iar orga din anul 1904. În interiorul bisericii este o cripta a familiei Katona din sec. XVIII-lea, iar în exterior, una a familiei Pechy, ambele cu importante functii administrative în zona Chioar-Salaj în sec. XVII-lea -începutul sec. XX-lea. Putin mai încolo, tot pe dreapta exista si biserica ortodoxa de lemn, piatra si pamânt "Sf. Ioan Botezatorul" (*) - monument istoric ridicat în sec. XIX-lea, (de fapt mutata pe actualul amplasament în anul 1885, unele surse vorbind de anul 1704 drept cel al construirii), ignorata de monografiile dedicate bisericilor de lemn din judetul Maramures datorita tencuirii exterioare, si mai ales acoperisului de tabla zincata. Caminul cultural este situat în fostul conac al familiei Pechy.
DJ 182 B urca apoi în culmea ce separa valea Berchezului de cea a Lapusului (km 6). Spre dreapta pe culme, DJ 182 E ne duce dupa 3 km în BERCHEZOAIA, localitate asezata pe dealuri, întemeiata de maramuresenii adusi de familia Drag, în slujba Cetatii Chioarului. Înainte de biserica ridicata în anul 1895, un drum spre dreapta ne urca pe culmea dintre Lapus si obârsia vaii Berchezului, strabatând apoi o aromata padurea de pin, pâna la o ramificatie. DJ 182 B o ia spre dreapta si se termina (pentru masinile normale) într-o sa. Drumul se pravaleste însa în continuare pâna în catunul denumit oficial Chioar sau Cetate (de la cel al cetatii Chioarului), dar si Berchezoaia Râu. Aici drumurile (de tractor) se despart. Cel din dreapta dupa ce traverseaza Dealul Otelului si pâlcuri de padure, ajunge în Pusta Butesii. Spre stânga drumul coboara spre balta Berchezoii, ochi de apa redus acum drastic prin saparea unui canal de desecare. Surpriza este ca drumul de care ce urmeaza culmea în aval, e înca DJ 182 B. Importanta lui e mare caci conduce spre Cetatea Chioarului (**), cetate regala ridicata în sec. XIII-lea, ce a fost ruinata de austrieci, dupa luptele cu sustinatorii lui Rakoczi II (Racolta în memoria românilor). Traseul de acces spre fosta cetate lasa pe dreapta un izvor, apoi în sa, un turn reconstruit. Spre stânga se afla "Cetatea Veche", denumita si "Cetatea Mica", iar în dreapta "Cetatea Mare", denumita si "Cetatea Exterioara". În anul 1719, un membru al familiei Teleki cumpara Cetatea Chioarului de la împaratul Carol al VI-lea pentru 50.000 de galbeni, locul devenind o sursa de caramida medievala, din care s-a construit castelul familiei Teleki de la Coltau, si cladirea administrativa a Chioarului din Somcuta Mare.
Revenind la ramificatia de pe culmea dealului, coborâm spre Lapus, intrând în REMETEA CHIOARULUI, localitate întemeiata la iesirea Lapusului din strânsoarea Prelucii. Înainte de centru, spre stânga se desprinde drumul DC 76 spre Posta, pe care la liziera padurii se dispun casele comunitatii de tigani, mari specialisti în culegerea ciupercilor comestibile, care le cam asigura existenta, pe lânga multe alte îndeletniciri, unele reprobabile. În centrul localitatii REMETEA CHIOARULUI (km 9), întâlnim binomul caracteristic al localitatilor care au grija de trecut: biserica noua si cea batrâna. Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" (**) - monument istoric, construita în stil maramuresean în a doua jumatate a sec. XVIII-lea si având 23 m înaltime. Biserica noua "Înaltarea Domnului"din apropiere (cu 7 turnuri) a fost edificata între anii 1990-1999. De pe terasa Lapusului de aici, un drum (DC 80) coboara spre dreapta în lunca Lapusului. Spre stânga un pod ne conduce în REMECIOARA (2 km), unde putem vedea biserica de lemn "Nasterea Preacuratei" (*) - monument istoric ridicat în anul 1850, acoperit cu tabla, în "ciuda" turistilor. Pictura a fost realizata de Paul Weisz din Baia Mare în anul 1862. Mica localitate are o baza turistica (Balta Neagra) cu iaz si locuri de cazare. De la pod spre dreapta ajungem la iazul AJVSP (în dreapta, amenajat într-un fost meandru al Lapusului), dar si la alte iazuri private, iar apoi la Rosia (**), important punct turistic situat la iesirea Lapusului din defileu. Înainte de puntea ce trece în Remecioara, o casa pe dreapta are o interesanta fântâna de apa interioara. Poteca din malul drept al Lapusului (dincolo de punte) ne conduce la Apa Neagra (**), loc în care apele Lapusului ating adâncimi mari. De aici în amonte, poteca din ce în ce mai abandonata, ducea la "Împreunatura", locul în care apele Cavnicului se scalda în cele ale Lapusului.
Din centrul localitatii, ne continuam drumul spre Baia Mare. Lasam pe stânga o capela veche (sec. XVIII-lea) - monument istoric (*), cu sculptura unui Crist si inscriptii în limba latina, iar la km 12 ajungem la ramificatia spre Coas (DJ 182 C). Pe drum la dreapta, dupa 2 km ajungem în COAS. Aici se afla una dintre bisericile vechi edificate din piatra cu turn de lemn: biserica "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" ridicata în anul 1730, pe lânga nelipsita biserica ortodoxa noua "Sf. Treime", ridicata între anii 1986-1995. Sa mai mentionam si bustul lui Ioan Popescu (Popovici) de Coas, participant la revolutia din 1848 în armata condusa de colonelul Urban, bust sculptat de acelasi sculptor Ioan Marchis, în anul 2001. Izvoare minerale exista pe valea Caselor si valea Grozii. Drumul asfaltat traverseaza dealul la Copalnic, cu o ramificatie spre stânga spre Curtuiusul Mic. Înainte de ramificatie, la 3 km de Coas, se desprinde spre dreapta un drum ce coboara pe valea lui Slav, traverseaza Cavnicul printr-o depresiune marginita de defileuri, urcând apoi în localitatea ÎNTRERÂURI (8 km de Coas). Aici se afla biserica de lemn "Sf. Apostoli Petru si Pavel"(*) - monument istoric, datând din sec. XVIII-lea, adusa din Copalnic-sat în anul 1937.
La obârsia vaii lui Slav, un drum nou urca spre dreapta pâna în poiana Sclipodi (*) - 2 km, loc cu o vedere larga spre depresiunea Baia Mare si rama ei muntoasa.
Revenind în DJ 182 B si la km 14, se desprinde un drum (DC 107) spre dreapta marcat de un monument de andezit ridicat în anul 2009. Traversam Lapusul pe pod (loc de baie apreciat în sezonul estival) si imediat ajungem în satul CORUIA, sat cunoscut pentru cirese (exista multi ciresi plantati) si pentru promovarea jocului national - oina. Biserica de lemn "Sf. Ana" (**) - monument istoric ridicat în anul 1794 este în curs de a capata aspectul unui adevarat monument istoric, prin înlocuirea tablei ce acoperea monumentul. Lânga biserica se înalta un stejar multisecular. Revenim în lunca Lapusului si putin mai încolo, spre stânga se desprinde drumul DC 77 spre Culcea, care ajunge dupa 2 km pe o terasa a Lapusului în satul CULCEA (2 km). Aici se afla biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" (**) - monument istoric. Pridvorul bisericii este considerat cel mai cochet si elegant din zona Chioarului. Biserica noua a fost construita în anul 1939.
Revenim în lunca Lapusului, apoi ajungem în SACALASENI (km 16). Luând-o din centru spre dreapta, ajungem la biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" (**) - monument istoric, ridicata în sec. XVI-lea pe locul unei biserici mai vechi, mentionata în anul 1442, biserica armonioasa, construita în stil maramuresean. Pictura destul de deteriorata, a fost realizata de Paul Weisz din Baia Mare în anul 1865. Biserica noua are o "gestatie" prelunga, între anii 1928-1976.
La km 19 ajungem în CATALINA, cu o biserica reformata ridicata în anul 1873. De aici spre stânga dupa 2 km ajungem în COLTAU, localitate renumita prin castelul Teleki (**) - monument istoric ridicat în anul 1740-1780, constructie în stil baroc, renovata în anul 1821, preluata de Teleki Sandor în anul 1845. Între anii 1846-1847, la castel va veni de mai multe ori poetul Petofi Sándor, care petrece aici în toamna anului 1847 sase saptamâni împreuna cu sotia Júlia Szendrey, timp în care scrie 33 de poezii (productivitate remarcabila, mai ales ca unele ramân printre cele mai frumoase poezii ale poetului revolutionar), multe din ele la masa de piatra ce se pastreaza si acum, umbrita de un corn - lastar al cornului mai vechi de pe vremea lui Petofi. La etaj se afla un muzeu dedicat în cea mai mare parte unor persoane legate de Coltau: camera Petofi-Júlia, camera Teleki, camera Jokai, un colt popular, camera "lunii de miere" a poetului. În curtea castelului sunt mai multi arbori, printre care un unicat: chiparosul de balta (Taxodium distichum) cu o vechime de cca 300 de ani, înaltime de 30 de ani si o circumferinta de 3,90 m. Tot în curte este sculptura Petofi-Júlia, opera din anul 1999 a sculptorului din Ungaria Pogány Gábor Beno. Monumentul eroilor (*) din cele doua razboaie mondiale, din lemn, are forma stâlpilor funerari sculptati reformati. Biserica reformata a fost ridicata între anii 1819-1829. În lunca Lapusului este un stejar secular protejat, având vârsta de cca 500 de ani si o circumferinta a trunchiului de cca 6 m (destul de "jumulit" cu drujba în anul 2008).
Revenim în Catalina si ajungem la podul de peste Lapus, barajul executat în aval transformând zona în cel mai solicitat loc de baie (*) de pe întreg cursul Lapusului. Dincolo de pod, se desprinde spre dreapta drumul DC 79 spre OCOLIS (3 km), cu o biserica ortodoxa ridicata în anul 1864. În continuare drumul urca fruntea terasei înalte si intra în partea rezidentiala a localitatii SATU NOU DE JOS (km 21), cea locuita în mare parte de baimareni. Partea veche a satului este situata în dreapta drumului, acolo ridicându-se si biserica sfintita în anul 1845.
Culoarul Somesului este zona de lunca ce margineste Somesul între Ticau si Seini. Ea este mai larga între Ulmeni-Salsig, îngustându-se spre Ardusat, înainte de a patrunde în Câmpia Somesului. Este o zona fertila, cu numeroase localitati, aproape legate una de alta, o zona distincta fata de zonele învecinate (Tara Chioarului si Tara Codrului) prin prosperitatea data de fertilitatea terenurilor si dezvoltarea agriculturii.
  17. Somcuta Mare - Remetea Chioarului - Baia Mare
TRASEE TURISTICE
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1