Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement
www.maramures-ofertaturistica.ro
Traseul urmeaza E 58 spre vest. Iesind din Baia Mare, soseaua traverseaza Dealul Dura. Chiar în vârf pe stânga s-a ridicat în anul 1991 o troita de lemn (autor Alexandru Perta-Cuza) în memoria celor 50 de români spânzurati aici în anul 1849 (fruntasi ai localitatilor chiorene, simpatizanti ai lui Avram Iancu).
TAUTII MAGHERAUS (8 km) -oras declarat în anul 2004, pe teritoriul caruia se afla aeroportul ce deserveste municipiul Baia Mare, avea o populatie de 7078 locuitori în anul 2007. La intrarea în localitate, spre dreapta se gaseste Apa Sarata - un loc de agrement preferat de baimareni, într-o frumoasa padure de stejar, cu restaurant si cabana, unde au existat pâna acum câteva decenii, bai cu apa sarata. Localitatea este constituita prin unirea a doua foste sate, despartite de valea Baitei. Înainte de valea Baitei este Magherausul, unde pe dreapta se afla biserica ortodoxa "Sf. Apostoli Petru si Pavel", fosta greco-catolica, ridicata în anul 1830. Lânga ea se afla o capela reformata. Dincolo de valea Baitei, în centrul fostului Tauti de Jos, pe dreapta este biserica romano-catolica "Sf. Lorinc" -monument istoric, ridicata în anul 1875. Ceva mai încolo se ridica biserica reformata (**) - monument istoric, edificata în mai multe etape. Biserica este mentionata documentar din anul 1440, fiind construita în stil gotic. Ulterior devine reformata, în anul 1632 fiind ridicati contrafortii exteriori de sprijin, iar în anul 1733, gardul de piatra ce înconjoara biserica si acum. Turnul a fost ridicat doar în anul 1894 de Papolczy Zoltán (nume mentionat pe o placa de marmura). Orga a fost adusa în anul 1886 de la biserica luterana din Baia Mare, fiind construita în anul 1700. Biserica are 3 clopote, unul de 800 kg turnat în 1605 si returnat în 1789, altul mai mic (300 kg) turnat în 1730 si un al treilea, care se utilizeaza doar odata pe an, pe 15 martie pentru comemorarea începutului revolutiei maghiare din 1848-1849. În interior este o placa de marmura pusa în anul 1950 cu ocazia a 300 de ani de la nasterea lui Tótfalusi Kis Miklós, iar în curtea bisericii o a doua placa a fost montata în anul 1702, la 300 de ani de la moartea tipografului. Peste drum se afla Casa memoriala Tótfalusi Kis Miklós (*), situat în casa parohiala veche (monument istoric) construita în sec. XVIII-lea. Muzeul deschis în anul 1991, este dedicat carturarului si tipografului maghiar nascut aici, care a trait între anii 1650-1702. Acesta a tiparit Biblia în limba maghiara, precum si alte carti în limbile maghiara, latina si franceza. Muzeul prezinta originale si fotocopii ale tipariturilor acestuia. Lânga ea se afla casa parohiala noua -tot monument istoric, ridicat între anii 1930-1940 dupa proiectul arhitectului Kos Károly.
Colectia istorico-etnografica scolara (*) cuprinde peste 300 de exponate (obiecte casnice, roti de car, ceramica provenind din centrul local de olarit, razboi de tesut, tesaturi). Dincolo de centru, pe dreapta, se ridica noul sediu al Ocolului silvic Tautii Magheraus, ridicat în anii 2003-2004. La ramificatia spre stânga a drumului spre Bozânta Mare se afla biserica ortodoxa "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" - fosta greco-catolica, monument istoric, ridicata în anul 1815. Lânga ea se afla cladirea fostei scoli confesionale - monument istoric, ridicata în între anii 1885-1890.
De la podul peste valea Baitei, se ramifica spre nord DC 104 spre BAITA (5 km), asezare cu vechi traditii miniere, locul natal al poetului-erou Ion Siugariu (1914-1945), cazut în cel de-al doilea razboi mondial. Casa memoriala "Ion Siugariu" este situata pe dreapta drumului, pe deal, cu acces din zona denumita Lunca (partea din aval a localitatii). Este o casa de lemn tipic minereasca, ridicata între anii 1913-1925. Sunt expuse scrierile poetului, acte, fotocopii, obiecte personale, volume de poezii postume. Dupa pod, pe stânga se ridica biserica ortodoxa (fosta greco-catolica), ridicata în anul 1909, dupa abandonarea bisericii mai vechi de lemn din cimitir. În centrul localitatii vegheaza bustul poetului Ion Siugariu, în fata casei construite de Societatea franceza a minelor de aur din Transilvania, care era locuinta directorului. Biserica romano-catolica a fost sfintita în anul 1764, în fata ei aflându-se doua cruci de andezite, ridicate de mineri din Baita (una din anul 1912, alta interbelica). Deasupra ei se ridica o capela (Calvaria), de unde se deschide o perspectiva ampla asupra localitatii. Amonte de centru, o placa de andezit marcheaza locul fostei flotatiei a Societati miniere franceze, care a extras mii de kg de aur dupa deschiderea galeriei Câmpurele.
Trasee turistice marcate duc din Baita pe la poiana Baitenilor spre Nistru, pe valea Limpedea de la Lomas spre creasta principala a muntilor Ignis, pe valea Colbului si poiana Paltinu spre vârful Pietroasa (1200 m).
Turismul minier. Este un domeniu de viitor, pentru ca excavatiile miniere de la Tarnita, Lapusna, Galbena, Sfântul Gheorghe Negru, Capitanul, Tyuzosa sunt atractive, desi nu sunt cunoscute si mediatizate suficient.
ULMOASA (km 10) - localitate asezata într-o mica depresiune de pe un afluent stâng al vaii Baita, a fost înfiintata de ucraineni din Galitia, adusi pentru exploatarea padurilor în sec. XVIII-lea. Este supranumita si "Mica Elvetie". Bisericuta de aici a fost ridicata în anul 1933, fiind extinsa ulterior.
BOZÂNTA MARE (3 km) - localitate situata în lunca Lapusului, la care se ajunge pe drumul ce porneste de lânga biserica ortodoxa din Tautii de Jos. Biserica "Sf. Nicolae" a fost construita în anul 1910 din caramida, de mesteri italieni (aceiasi care au ridicat si biserica din Cicârlau), iconostasul fiind sculptat, pictat si aurit în ateliere din Budapesta. Exista si o capela de piatra ridicata în anul 1981, pentru protejarea altarului fostei biserici de lemn, demontata în perioada interbelica.
NISTRU (8 km pe valea Nistrului - DC 103). Drumul pâna acolo este un atractiv loc de picnic estival. La km 5, pe dreapta se afla Izvorul Minerilor. La intrarea în localitatea cu vechi traditii miniere, un drum spre stânga urca la lacul Nistru (**). Acesta a fost realizat în anul 1956 în scop de agrement de mina Nistru, cu un dig de 2 m si o suprafata de 0,5 ha. În anul 1965 s-a construit un dig de 5 m, suprafata lacului crescând la 1,2 ha. Dupa reconstructia barajului, lacul a fost dat în folosinta în anul 2008. Exista posibilitati de cazare, plaja, baie, pescuit. Continuam sa traversam localitatea. Într-o curte pe stânga vedem 3 ciuperci mari de lemn. Aici se prepara dupa un patent italian, conserve de ciuperci în gelatina vegetala, un produs de export pentru marile restaurante ale lumii, pe lânga traditionalele ciuperci uscate, congelate sau în saramura. Centrul localitatii este situat la confluenta vaii Mintoasa cu Fetisoara. Aval de confluenta, pe dreapta este biserica ortodoxa (fosta greco-catolica) "Adormirea Maicii Domnului" sfintita în anul 1936, iar pe valea din stânga, biserica romano-catolica "Pogorârea Sf. Duh", ridicata între anii 1925-1930. Drumul de pe valea Mintoasa duce pe la sediul fostei mine 11 Iunie, ajungând apoi la locul fostei asezari miniere, pâna înainte de primul razboi mondial. O capela ridicata în anul 1999 marcheaza locul vechii biserici "Sf. Ioan Nepomuc", ridicata în anul 1761. Zona este propice turismului minier, datorita extinderii mari a lucrarilor miniere. Excavatii miniere de suprafata, impresionante ca dimensiuni sunt în zona Galbena-Lapusna (spre Baita). Mai multe marcaje turistice duc spre Baita, Piatra Tisei. Obiective turistice fara marcaje turistice sunt Piatra Handalului, taurile antropice din Dealul Fetisoarei.
La iesirea din Tautii Magheraus, spre stânga se întinde satul BUSAG, cu biserica ortodoxa "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril", (fosta greco-catolica), ridicata între anii 1859-1861.
Ceva mai încolo (km 12) E 85 ajunge la o intersectie de drumuri. Cel din stânga (DC 99) duce în MERISOR (1 km), sat asezat aproape de malul Somesului. Biserica "Adormirea Maicii Domnului" a fost ridicata în anul 1866, dupa evenimentele din anul 1848, când trei persoane de frunte din localitate (primarul Pop Nut a lui Irimie, notarul Petru Roman si învatatorul Florea Pop) au fost spânzurati pe terasa de deasupra Lapusului de la Satu Nou de Sus, pentru participarea la Adunarea Nationala de la Blaj din mai 1848 si recrutarea a sute de persoane pentru trupele de tarani a lui Avram Iancu. În memoria acestora, abia în anul 1993 a fost montata o placa comemorativa la scoala si s-a ridicat o troita de lemn. O cruce înalta de piatra a fost ridicata pe piatra de altar a vechii biserici.
Drumul din dreapta duce în CICÂRLAU VII, cartier rezidential, unde se afla izvorul si pestera lui Pintea. O curiozitate este faptul ca în fosta scoala, doua sali de clasa au devenit capele; cea ortodoxa sfintita în anul 2004, cea greco-catolica fiind mai veche. La intersectie, pe dreapta se afla un iaz destinat pescuitului. La km 13, la intrarea în Cicârlau, spre stânga DC 100 duce în BÂRGAU, sat asezat în lunca Somesului. Biserica "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" a fost ridicata în anii 1898-1899, fiind renovata si extinsa în anii 1971-1980. În centrul localitatii, în anul 2004 a fost ridicata o troita de lemn în memoria localnicilor cazuti în cele doua razboaie mondiale. De mentionat ca 3 localnici au participat la Marea Adunare Nationala de la 1 decembrie 1918 de la Alba Iulia.
Dupa ce trecem de gara, la km 14, spre dreapta se desprinde drumul spre centrul localitatii CICÂRLAU, vestita localitate viticola înainte de filoxera de la sfârsitul sec. XIX-lea, dealul Caliman fiind renumit pentru calitatea vinurilor. Si acum exista multe vii în Cicârlau, cu soiuri hibride. Biserica "Sf. Apostoli Mihail si Gavril" de pe Valea Mare, a fost ridicata în anul 1911, fiind ulterior refacuta si extinsa. În anul 2005 a început constructia unei biserici greco-catolice. Valea Mare ofera mai multe locuri de odihna, principalele obiective turistice fiind vârful Purcaret (625 m), Piciorul Nucut-poiana Salhij si Culmea Grohotului (unicat în muntii Ignis-Gutâi).
ILBA (km 19) localitate cu biserica ridicata în anul 1926, prospera în perioada existentei minei Ilba, din Ilba Handal (1962-2005). Renumita pentru rezervatia geologica "Rozeta de piatra" cu suprafata de 0,5 ha, instituita în scopul protejarii separatiilor de racire de tip columnar, cu aspect radiar, din andezitele piroxenice de Ilba, situata aproape de iesirea din Ilba, spre Sabisa. Scoala din Ilba a fost construita în anul 1902, ulterior extinsa si modernizata în anul 2003. Spre dreapta, DC 102 duce la ILBA HANDAL (5 km). Drumul lasa pe stânga câteva case vechi (datând din anii 40 ai sec. XX-lea), cu prispa (târnat) cu stâlpi de stejar si tâmplarie ornamentata. În amonte strabate printre mai multe fronturi de cariera vechi (una activa si acum) si la confluenta cu valea Porcului, pe dreapta vedem "Moara cu chip" (*), o moara pe apa, functionala, lânga care se afla o capela mica ce adaposteste statuia Sf. Anton, datând din 1865. Centrul localitatii Ilba-Handal este situat la confluenta vaii Ilba cu valea Colbului, la biserica ortodoxa.
Spre stânga, pe valea Colbului se poate urca la vârful Plesa (686 m), În continuare pe valea Ilba, lasam pe dreapta biserica romano-catolica ridicata în anul 1840 si ajungem la fostul sediu al minei Ilba. În amonte, pe piciorul dintre valea Rosie si valea Mesteacanului se poate traversa la Baile Puturoasa prin Poiana Mesteacanului (723 m). Revenim în Ilba, continuându-ne drumul spre vest. Între Ilba si Sabisa, pe dreapta, retras de la drum, se afla hanul "Doi porumbei", loc de popas traditional si atractiv, din pacate nefunctional de mai multi ani. La intrarea în SABISA ((22 km ), pe dreapta se afla un frumos stejar secular si Centrul agro-turistic "Agri San Pio", deschis în anul 2003. Un ansamblu de constructii din lemn si piatra, cu o bucatarie cu specific românesc, dar si italian. În centru se afla biserica ridicata în anul 1836, în curtea careia se afla Monumentul eroilor, ridicat în anul 2003. De lânga biserica, pe drumul de pe valea Sebesului se poate urca în vârful Comja (652 m).
SEINI (26 km), localitate atestata documentar în anul 1334, cetatea de aici fiind mentionata printre cele 9 cetati existente în secolele X-XIV în comitatul Satmar, sub numele de Castrum Zynyr. Ruinile cetatii se pot vedea si în zilele noastre pe Dealul Cetatii. În anul 1926 când s-a format judetul Satmarului, au fost multe discutii asupra resedintei judetului. Capitala a fost decretata la Baia Mare, dar în realitate ea a ramas la Satu Mare. "Daca este vorba de un centru geografic, cu relativ destul de bune cai de comunicatie, acesta ar fi într-un viitor, Seinii". Orasul Seini a avut o populatie de 10.105 locuitori în anul 2002 si de 10.196 locuitori în anul 2007.
Printre atractiile turistice din zona se afla Dealul Comja, unde se afla rezervatia de conifere care imortalizeaza numele poetului national Mihai Eminescu (trasee marcate pe la Dealul Cetatii si pe valea Seinel, unde în anul 2003 au început lucrarile la un baraj de 187 m lungime si 23,5 m înaltime, care va deveni un important punct turistic. Printre cladirile vechi declarate monumente de arhitectura amintim:
- Biserica reformata ridicata în anul 1796, având în fata obeliscul ridicat în memoria lui Erdosi Szilveszter János (1503-1558), predicator reformat, redactor de abecedare si dictionare, traducatorul Noului Testament din limba latina în cea maghiara.
- Biserica ortodoxa "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril" - fosta greco-catolica, având atunci hramul "Sf. Ioan Gura de Aur", începuta în anul 1866, cu turnul terminat în anul 1909 si sfintita în anul 1910. Ctitorul ei este memorandistul Alexiu Berinde, cel care a proiectat catedrala lui Vasile Lucaciu din Sisesti. În memoria acestuia s-a montat în 2007 o placa memoriala pe monumentul din centrul orasului. Iconostasul bisericii este zidit din piatra. Biserica pastreaza o icoana datând din anul 1600, provenita din vechea biserica de lemn din cimitirul de pe valea Seinel, denumita "Biserica haiducilor".
- Biserica romano-catolica "Zamislirea Neprihanitei" a fost ridicata în anul 1421 din donatia lui Báthory Zsuzsánna, arsa în anii 1605, 1677, 1711, 1848, fiind recladita în forma actuala în anul 1870, cu plafon casetat. Altarul este pictat de cunoscutul pictor maghiar Jakobey. Turnul a fost înaltat în anul 1913. În interior s-a pus în anul 1992 o placa în memoria celor 55 de svabi din Seini, deportati în URSS în 1 decembrie 1945.
- Sinagoga ridicata în anul 1904, aflata în stare avansata de degradare.
- Casele Bay, Pop, Konpasz, Kepes, Kavassy, Bajnoczky, Craciun (actuala primarie), casa cu sculpturi si altele.
Exista si constructii ce prezinta interes, fara a fi monumente istorice:
- Biserica greco-catolica "Pogorârea Sfântului Spirit", ridicata între anii 1955-2004, biserica protopopiala. În fata se ridica o cruce de piatra si a fost reconstituita grota Sfintei Fecioare de la Lourdes.
- Conacul Mandy, strajuit de platani seculari.
- Crucea de pe Dealul Carierei - a fost înaltata în anul 1998. Are 17 m înaltime, este luminoasa noaptea, fiind vopsita cu vopsea reflectorizanta. În apropiere s-a ridicat un altar de lemn acoperit.
- Manastirea greco-catolica de maici, înfiintata în anul 1995.
Expunerea sudica a versantilor si topoclimatul de adapost a favorizat pomicultura si viticultura. Seiniul detine singura podgorie cu vita nobila din judet. Crama din Seini dateaza din anul 1892. Acum mai exista 5 ha de vita nobila (Riesling, Feteasca Alba, Feteasca Regala, Muscat).
Din centrul localitatii, drumul spre stânga (E 85) iese din judet înainte de localitatea Apa. Spre dreapta DJ 109 I duce la Orasu Nou din judetul Satu Mare. La km 29, spre dreapta se desprinde drumul spre valea Zugaului, iar apoi intram în VIILE APEI (km 31), localitate dezvoltata la contactul dealurilor cu câmpia Somesului, unde se afla o biserica ortodoxa ridicata între anii 1979-2001 si o biserica reformata. La km 32, drumul ajunge la limita cu judetul Satu Mare.
  18. Baia Mare - Seini
TRASEE TURISTICE
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1