Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement
www.maramures-ofertaturistica.ro
Dupa ce trece calea ferata, DJ 193 intra în HIDEAGA, strabatând întâi cartierul de tigani (cei mai prosperi din judetul Maramures care traiesc din rezultatele muncii lor oferind la vânzare cosuri împletite din crengi de rachita, ladite sau caramida). Înainte de intersectie pe dreapta se afla biserica ridicata în anul 1934, în interiorul careia se afla cavoul dr. Teofil Dragos, ctitor al bisericii, primar al Baii Mari, deputat liberal. De la ramificatia de dincolo de biserica DJ 108 E coboara spre stânga în lunca Somesului, strabatând mai multe sate, legate aproape între ele. Dupa MOGOSESTI (km 4), ajungem în PRIBILESTI (km 7), unde în centru exista un alt castel Teleki (*) -monument istoric ridicat la începutul sec. XVIII-lea ca resedinta de vara a familiei Teleki, constructie extinsa si supraetajata la sfârsitul sec. XIX-lea de groful Teleki Géza, presedintele Asociatiei turistice maghiare. Castel mostenit apoi de Teleki Pál, ministru de externe al Ungariei. Tot în Pribilesti, merita mentionata apa usor sulfuroasa provenita dintr-o gura de sonda, si nuferii galbeni (Nuphar lutea) ce înfloresc în luna august pe canalul pâraului Marius. Urmeaza satele DANESTII CHIOARULUI (km 9) si LUCACESTI (km 12). De aici spre stânga se poate ajunge la padurea Bavna (**) - rezervatie naturala, un arboret de stejar pedunculat (adica având ramuri doar în vârf, trunchiul fiind drept ca o lumânare si fara noduri) în vârsta de peste 130 de ani, cu o înaltime ce depaseste 30 m. Liziera padurii e sediul unei colonii de stârci cenusii (Ardea cinerea). Rezervatia mai contine frumoase exemplare de lalea pestrita (Fritilaria meleagris), ce înfloresc la sfârsitul lunii aprilie. Tot de aici, spre stânga se desprinde DC 65 spre FERSIG (3 km), sat asezat la marginea padurii Miresului. Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" de aici (cu turn baroc) a fost ridicata între anii 1929-1933, masa de altar a vechii biserici de lemn "Sf. Paraschiva", pastrându-se înca în fata bisericii noi. Într-o latura a satului, la marginea padurii, se înalta conacul construit de Teleki Geza în anul 1866, pe terenul preluat de la familia Pechy. În padurile din Fersig sunt si acum mai multe locuri în care mai supravietuieste laleaua pestrita (de exemplu în locul denumit "Sub vii").
Drumul ajunge apoi în MIRESU MARE (km 15), localitate cu o biserica ridicata între anii 1868-1907. Monumentul eroilor, opera sculptorului Traian Moldovan a fost ridicat în anul 1995. În curtea bisericii exista o troita de lemn sfintita în 15 august 1940, denumita Troita Dorobantilor (*). În localitate, în zona Lazut exista un stejar viguros cu înaltime de 36-38 m, cu un diametru al trunchiului de 1,10 m, având o vârsta de cca 400 de ani. Din Miresul Mare porneste drumul forestier pe la cantonul silvic Prisaca, înscriindu-se pe valea Idireaua, care taie rocile metamorfice ale masivului Dealu Mare-Prisaca. La o distanta de cca 7 km de Miresul Mare se afla Fântânita Gârlii, apoi mai sus pe stânga Cocosul Pintii (*) (o formatiune stâncoasa brâncusiana sugerând zborul), iar pe dreapta, ceva mai sus Masa Pintii. De aici drumul forestier ajunge în Fericea dupa înca 5 km.
În centrul localitatii drumurile se despart. Spre stânga continua DJ 182 B spre TULGHIES (km 17), localitate cu o biserica ridicata între anii 1893-1904. Monumentul strabunilor de aici a fost ridicat în anul 1998. Dupa înca 2 km, spre dreapta se ramifica DC 82 spre IADARA (6 km de Miresu Mare), localitate cu o biserica ortodoxa ridicata în anul 1898. Biserica greco-catolica "Înaltarea Domnului" a fost ridicata între anii 2002-2005. În continuare, drumul de pe V. Stejerii parcurge un mic defileu în roci metamorfice si ajunge în STEJERA (14 km de Miresu Mare), mica localitate unde se gaseste biserica de lemn "Sf. Paraschiva" (*) - monument istoric ridicat în anul 1700, pe locul unei biserici mai vechi (1472). Se mai pastreaza câteva scene din pictura naiva realizata de Adalbert în anul 1843. Biserica noua "Sf. Mare Mucenic Gheorghe" a fost ridicata între anii 1991-2000, utilizându-se boltarii de la fostul grajd al CAP.
Revenind la ramificatia de la Iadara, DJ 182 B strabate un colt al extinsei paduri a Miresului (fost domeniu de vânatoare - mistret, cerb, caprior, cerb lopatar - al unor persoane cu masini negre si numere mici de Bucuresti), unde se afla si un canton silvic (fosta cabana a partidului), traverseaza cartierul tiganesc al Somcutei, denumit calea Miresului, si ajunge în capatul nordic al Somcutei Mari (E 85) dupa 10 km de la Miresu Mare.
Revenim în Miresu Mare, urmând DJ 108 E spre Remeti pe Somes (km 17). Aici pe V. Ruginoasa exista o apa usor mineralizata, sulfuroasa, utilizata pe vremuri în scop balnear. DJ 108 ajunge apoi în CHELINTA (km 23), de unde pe o punte pietonala se poate trece Somesul în Ulmeni. Biserica ortodoxa de aici (fosta greco-catolica) a fost ridicata în anul 1938. Dupa ce drumul traverseaza veselul si animatul cartier tiganesc al Chelintei, strabate în continuare strâmtorile Ticaului, unde Somesul îsi croieste ultimul sau defileu, prin rocile metamorfice ale masivului Dealul Mare, cu excelente locuri de camping pe pajistile de pe malul Somesului. Drumul trece în judetul Salaj, apoi pe lânga izvorul cu loc de camping de la intrarea în defileu, lasa pe stânga în versantul împadurit cetatea Cheudului si ruinele bisericii manastirii benedictine, ajungând apoi în satul Cheud.
  19. Ramificatie Hideaga - Miresu Mare
TRASEE TURISTICE
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1