Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement
www.maramures-ofertaturistica.ro
De la ramificatia din Hideaga (localitatea a fost resedinta de plasa dupa împartirea teritorial-administrativa din anul 1926), DJ 193 coboara în lunca Somesului, traverseaza satul COLTIREA (km 3) si apoi Somesul, ajungând la o ramificatie (km 7). De aici spre dreapta se ajunge în ARDUSAT (2 km de la ramificatie), de unde se poate vizita padurea Runcului - arie naturala protejata, aflata însa pe teritoriul administrativ al comunei Farcasa si administrata de ocolul silvic Borlesti - judetul Satu Mare. Biserica din Ardusat a fost ridicata în anul 1936.
De la intersectie, pe drumul ce porneste spre deal, pe lânga fosta moara, se urca prin livada pâna în culme. De aici spre stânga, dincolo de ultimele case din Ardusat, vedem ruinele grajdului lui Dégenfeld. Sus pe deal (unde se afla acum relee de telefonie) se pot vedea ruinele castelului Dégenfeld, construit în anii 1814-1816. Aici se mai pastreaza un platan scorburos cu circumferinta de 4,5 m si un castan salbatic cu circumferinta de 3,8 m. La dreapta în livada se afla un exemplar impunator de Sequoia gigantea, conifer cunoscut sub numele de "arborele mamut", având o înaltime de peste 30 m si vârsta de aproape 200 de ani. În padurea de lânga ruinele castelului se pastreaza cavoul familiei Dégenfeld, evident fara sicrie, subrezit de sapaturile cautatorilor de comori.
Revenim la intersectie urmând DJ 108 A spre sud, prin lunca Somesului. Ajungem în BUZESTI (km 10), unde se afla una dintre putinele biserici de lemn de pe valea Somesului. Biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihai si Gavril" (**) - monument istoric, a fost ridicata în anul 1739 (dupa alte surse în 1799), având acoperis cu doua poale de tip maramuresean si turn de tip transilvan (cu 4 turnulete), reconstruit mai mic decât cel initial, doborât de o furtuna.
Biserica noua "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" a fost ridicata între anii 1980-1992. Drumul lasa apoi în stânga ramificatia (DC 86) spre TAMAIA (km 11) -cu biserica ridicata între anii 1885-1898. Fosta biserica greco-catolica, desi acum ortodoxa, pastreaza multe însemne ale vechiului cult. Printre ele o statuie a Maicii Domnului adusa de la Lourdes, ce a lacrimat între anii 1946-1965, si o reconstituire a pesterii cu trupul Mântuitorului.
La km 12 ajungem în satul SÂRBI, sat cu unitati industriale cum nu au nici unele orase (peste 1000 de locuri de munca). Biserica noua "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" situata lateral, a fost ridicata între anii 1992-1995. În apropiere de Caminul cultural se afla si o biserica penticostala Bethel.
Drumul trece apoi prin FARCASA (km 14), localitate prospera de unde se desprinde spre dreapta primul drum ce duce în Tara Codrului (localitatile Bârsau de Jos si de Sus din jud. Satu Mare). Biserica ortodoxa "Coborârea Sf. Duh", cu 4 turnuri, a fost ridicata între anii 1974-1982. Exista si o biserica romano-catolica (*) -monument istoric, ridicata între anii 1941-1947, în stil gotic, cu hramul "Inima lui Isus". Monumentul eroilor aflat în curtea casei cu nr. 345, din apropiere de magazinul din centru, a fost ridicat în anul 1959 în memoria celor trei militari români (Strâmbu Florea, Popa Vasile si Ghebeleu Gheorghe), decedati în luptele din anul 1944 pentru eliberarea Transilvaniei. Cunoscut si creditat cu proprietati curative este "Ciorgaul" - izvorul de pe pasunea satului.
DJ 108 A ajunge apoi în GÂRDANI (km 19) (înainte de localitate, pe stânga este un izvor, apa fiind adusa pe teava de la distanta). În centrul localitatii, pe dreapta se afla castelul Blomberg (*) - monument istoric ridicat între anii 1780-1821, cladire ce gazduieste acum o Casa de copii. Castelul avea 24 de camere, mobilier stil rococo, clantele usilor fiind turnate dintr-un aliaj cu o pondere mare de aur. Castelul a fost jefuit în anii 1919 si 1944. În incinta exista si alte cladiri administrative. Din vechiul parc s-a pastrat un exemplar de Ginkgo biloba, specie relicta cu origine asiatica (arborele pagodelor). Biserica ortodoxa noua "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril", cu 3 turnuri si o cupola, a fost ridicata între anii 1987-1989, fiind sfintita în anul 1991. În capatul localitatii Salsig, spre dreapta se desprinde DJ 108 D pe V. Salajului spre Cehul Silvaniei, din care se despart mai multe drumuri spre Tara Codrului. Apoi drumul 108 A traverseaza satul SALSIG (km 22), situat la confluenta Somesului cu valea Salajului. Urmatoarea localitate -TOHAT (km 25) este locul natal al poetului Petre Dulfu (1856-1953), autor de basme, profesor, traducator de poezie româneasca în limba maghiara si doctor în filozofie. Biserica noua a fost ridicata între anii 1951-1982. În cimitir se conserva masa de altar a vechii biserici, existente pâna în anul 1965. Pe stânga drumului, în fata scolii se afla bustul poetului Petre Dulfu (ridicat în anul 1930, demolat dupa anul 1940 si reedificat în anul 1972). În continuare ajungem în ULMENI (29 km), oras situat la ramificarea drumurilor de la iesirea Somesului din Strâmtorile Ticaului (7392 locuitori în anul 2007. În centru pe stânga, se afla biserica de piatra si lemn "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" (*) - monument istoric, ridicata în anul 1700 (dupa alte surse 1730) la Somcuta Mare si mutata pe actualul amplasament în anul 1895. Pictura iconostasului este de factura occidentala. Ceva mai încolo, tot pe stânga, se afla biserica reformata construita în anii 1809-1813 si casa parohiala, cu o placa memoriala în limba maghiara, ce mentioneaza familia Pechy. La Caminul cultural exista 2 camere-muzeu în care se pastreaza marturii ale activitatilor traditionale vechi (melita, masina de tors din lemn, razboi de tesut), obiecte casnice (cupa de lemn pentru masurarea fainii, lada de zestre, blide), costume populare. În intersectia de dupa biserica reformata, se ridica un Monument al eroilor ridicat în anul 1946, pe locul monumentului ridicat în anul 1933 si distrus în anul 1942. Luând-o spre dreapta pe DJ 182 B, putin mai încolo gasim noua biserica ortodoxa, a carei ridicare a început în anul 1997. Urmând drumul ajungem în MÂNAU (4 km), localitate pitita sub deal, unde sunt afla doi stejari seculari. Aici se afla conacul Péterffi, ridicat la sfârsitul sec. XIX-lea. În continuare, dupa ce trece Dealul Manaului, drumul ajunge în Arinis (4 km).
Revenim în centrul orasului Ulmeni, urmând în continuare spre sud DJ 108 A. Dupa ce iesim din localitate, spre dreapta se desprinde DJ 108 T, pe care ajungem în ARDUZEL (3 km). La intrarea în sat, pe stânga în cimitir, se afla biserica ortodoxa de lemn "Sf. Apostoli Petru si Pavel" (*) - monument istoric ridicat în anul 1650 în Gârdani, adusa pe actualul amplasament în anii 1806-1815. Înainte de centrul localitatii, pe dreapta se afla biserica ortodoxa noua "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril", construita între anii 1969-1975. În centru, pe o înaltime în stânga, se înalta biserica reformata (**) - monument istoric, ridicat în stil gotic în sec. XV-lea. La intrarea spre biserica, pe dreapta în curtea casei parohiale se afla doi goruni seculari, unul având peste 600 de ani. La intrarea în biserica se afla un monument al eroilor maghiari din localitate. Biserica are o clopotnita ridicata în anul 1726, si contraforturi de piatra. În fata bisericii exista un "Lapidariu" constituite din pietre de mormânt vechi, realizate din gresia de Ticau (placile mai subtiri) sau de Alunis Salaj. În continuare DJ 108 T traverseaza o parte a satului VICEA (km 5), ajungând apoi în SOMES UILEAC (km 7). În centrul localitatii se afla biserica reformata de lemn (*) - monument istoric, ridicata în anul 1699. Tot aici se afla biserica ortodoxa "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" ridicata între anii 1927-1963, care are pictati pe peretii exteriori toti sfintii români canonizati la momentul picturii (Iosif Marturisitorul, Stefan cel Mare, Constantin Brâncoveanu etc.). De aici, drumul trece în judetul Salaj în localitatea Ulciug, ajungând la Cehu Silvaniei dupa 7 km.
Revenim la ramificatia de la iesirea din Ulmeni, continuînd spre sud. Ultima localitate din judetul Maramures este TICAU (km 32), în centrul careia se pastreaza ruinele Castelului Pechy - monument istoric ridicat în a doua jumatate a sec. XIX-lea. Urmeaza un cartier de tigani -vizavi de cel din Chelinta, apoi încep Strâmtorile Ticaului, un defileu larg, strabatut de cale ferata si doua sosele, fierastruit de apele bogate ale Somesului în sisturi cristaline, defileu cu o lungime de cca 2 km, limita cu judetul Salaj fiind la mijlocul defileului.
Revenim la ramificatia din capatul satului Gârdani, urmând drumul de pe Valea Salajului (DJ 108 D). Dupa 3 km, un drum pietruit se desprinde spre dreapta pe valea Borjugului, ducând dupa 2 km la un lac de acumulare, în padure, lânga un canton silvic. Dupa înca 2 km, spre dreapta se poate ajunge la manastirea Faget, aflata în constructie din anul 1999, pâna în 2009 realizându-se drumul de acces, cladirea staretiei, fundatia si baza viitoarei biserici. Apoi drumul ajunge în RODINA (km 6), localitate mica dar renumita prin lalelele pestrite (Fritillaria meleagris), ce înfloresc în lunca Salajului la sfârsitul lunii aprilie. Biserica ortodoxa "Adormirea Maicii Domnului" a fost ridicata în anul 1973, fiind pictata în exterior în anul 2005. Dupa 1 km, la o benzinarie se desparte spre dreapta drumul spre Asuaju de Sus.
Tara Codrului este o zona etnografica partajata din anul 1968 între trei judete: Maramures, Satu Mare si Salaj. Împartirea ei administrativa este istorica si mult mai veche, înca de pe vremea comitatelor, dar relatiile de rudenie si sentimentul apartenentei la o singura unitate sunt înca puternice. Morfologic este constituita din culmea Codrului si zona deluroasa adiacenta.
DC 94 ne duce în ASUAJU DE JOS (km 5), cu biserica "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril", ridicata în anii 1886-1890. Urmatoarea localitate - ASUAJU DE SUS (km 7) este un important punct turistic al Tarii Codrului, renumit prin "Târgul cepelor", manifestare ce se tine în jurul zilei de 14 septembrie (Ziua Crucii), traditional târg anual a codrenilor de pe cele doua laturi ale Culmii Codrului. Dupa primul razboi mondial, la târg se vindeau de catre negustorii evrei, podoabe utilizate de fete pentru împodobirea parului, denumite "cepse", nume schimbat ulterior în cepe, fiind si sezonul de vânzare a acesteia. Acum este atât festival folcloric, dar si târg si loc de întâlnire al codrenilor, ca la inceput. În ultima vreme, târgul se tine înainte de intrarea în Asuaju de Sus, pe dreapta în Gradina Simonchii, unde este amenajata si o scena. În centrul localitatii se afla biserica "Sf Apostoli Petru si Pavel" ridicata între anii 1888-1900, sfintita în anul 1902, în care deasupra iconostasului se pastreaza o pictura aproape în marime naturala a "Cinei cea de Taina" (8 m lungime si 2,30 m latime). Din centrul localitatii, drumul din dreapta strabate satul, trecând pe lânga o cruce ridicata în anul 1934 de credinciosii de pe "Ulita de Jos". Dincolo de ultimele case, drumurile se despart. Cel din dreapta urca pe V. Damacus, afundându-se în padure si ramificându-se dincolo de izvorul Feredea, captat de dincolo de vale si adus pe un jgheab lânga drum, la un loc de odihna construit din lemn. Drumul din stânga duce la cabana de vânatoare Stârcu, padurile Asuajului de Sus fiind recunoscute (mai ales în strainatate) prin abundenta vânatului (caprior, cerb, mistret) si amenajarile facute pentru vânatoare. De altfel, se spune ca Ocolul Silvic Ulmeni (care gestioneaza padurile din partea maramureseana a Tarii Codrului), în unii ani a avut venituri mai mari din vânat decât din exploatarea forestiera. De aici se poate urca pe culmea Codrului, unde între vârfurile Capul Temesanului si Dosul Mare (496 m) se afla un loc de popas cu pavilion si o cruce sculptata de Alexandru Perta-Cuza din Tg. Lapus. Locul a fost amenajat în intentia întâlnirii anuale a localnicilor din Asuaje (Maramures) cu cei din Homoroade (Satu Mare), si al ridicarii unei noi manastiri, proiect deocamdata abandonat din cauza lipsei unui drum auto de acces. Tot din localitate se poate urca la stânga pe drumul ce duce spre Dealul Hurezului (drum flancat de castani necomestibili), unde se pastreaza urme ale castelului lui Élemer Bornemisza, ridicat la sfârsitul sec. XIX-lea si incendiat în anul 1940 (dupa primul razboi mondial, castelul a intrat în proprietatea statului român, incendierea fiind opera localnicilor, care se temeau de ceea ce s-a si întâmplat mai târziu, în acelasi an, revenirea vechilor stapâni). De aici drumul urca în poiana Dâmboc, amenajata cu pânde de vânatoare si locuri de momire a vânatului.
Revenind la intersectia de la intrarea în Arinis, continuându-ne drumul pe valea Salajului. Intrând în ARINIS (km 9), pe dreapta e locul târgului de vineri al codrenilor si a celor de pe Culoarul Somes-Salaj (mai nou si a intermediarilor din multe alte parti geografice), târg mentionat din anul 1895. Pe stânga este moara construita în anul 1920 de Frenkel Adolf. Lasam pe dreapta biserica ortodoxa (fosta greco-catolica) ridicata în anul 1929. Ca si alte localitati care nu apartin Tarii Codrului (Ulmeni sau Cehu Silvaniei), ci unei zone cu terenuri agricole mai bune si nivel de trai mai ridicat, si Arinisul ar dori sa fie o "capitala" sau "centru de polarizare" al Tarii Codrului.
Dincolo de biserica reformata, spre dreapta se desprinde DJ 182 B spre Baita de sub Codru. Urmând drumul spre dreapta, la mica distanta, în stânga dincolo de vale, vedem primele cruci "celtice" din Arinis, cruci încadrate în cerc (***), cioplite din piatra de la Alunis Salaj de mesterii de acolo, nu de celti. Motivul desi are precedent în istoria îndepartata, a fost reinventat de pietrarii localnici pentru sporirea rezistentei si durabilitatii monumentelor funerare. Alte doua pietre funerare cu acelasi model se afla în cimitirul mai nou, situat putin în amonte. Urmeaza satul URMENIS (km 3) cu o biserica ridicata în anul 1912, localitate în care se mai pastreaza mai multe case de lemn traditionale, cu târnat (prispa) lunga cu stâlpi de stejar, vopsite în albastru închis, în curti fiind cuptoare de copt si suri mari, ornamentate cu sipci de brad. Apoi drumul ajunge în BAITA DE SUB CODRU (km 7). În dreapta dincolo de vale se ridica biserica "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril", ridicata între anii 1886-1957. În fata bisericii, în anul 2000 s-a amplasat bustul lui George Pop de Basesti (autor -sculptorul Ioan Marchis), care a contribuit la ridicarea bisericii. În amonte, drumul strabate zona Huta, ajungând dupa 2 km la liziera padurii, la confluenta vaii Prihodistei cu valea Pietrei (denumita si valea Lunga). Pe valea Pietrei, la câteva sute de metri se afla o poiana cu izvor, cabana silvica si scena de lemn, aici desfasurându-se în 24 iunie Festivalul folcloric "Sânzienele Tarii Codrului" (*). De aici se poate urca pe creasta principala a muntilor Codrului si pe cel mai înalt vârf al acestora - Lespezi (580 m).
Revenim în Arinis, continuându-ne drumul spre sud. La km 11, spre dreapta se ramifica DC 93 spre TAMASESTI, unde se afla o biserica ridicata în anul 1912. La km 12 ajungem la un complex de iazuri (3 mai mari), construite în anul 1979, având 62 ha luciu de apa. Loc excelent de pescuit (un iaz de 30 ha) si piscicultura, apa fiind populata cu crap, fitofag, caras, somn, crapi asiatici (cosas, novac, sânger) si recent si cu sturioni (pestele spada). Iazul din aval este renumit punct de popas al pasarilor (lebede, lisite, rate, cufundaci, stârci, pescarusi, egrete, grauri, nagâti, etc). În zonele umede de lânga diguri înfloreste primavara laleaua pestrita. În continuare la km 15 ajungem la o importanta raspântie de drumuri - Moara Florii. Drumul din dreapta (DJ 182 D) duce în BASESTI (km 4), cea mai cunoscuta localitate a Tarii Codrului, unde gasim o mare densitate de obiective de vizitat. Aici s-a nascut si a decedat George Pop de Basesti (1835-1919), presedinte al Partidului National Român (1903-1918), initiator si autor al Memorandumului din anul 1892, presedintele Marii Adunarii Nationale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.
În centru se afla bustul lui lui George Pop de Basesti, ridicat în anul 1975 (sculptor Iustin Nistor). Peretii cladirilor din centru sunt plini de placi memoriale (nici în Baia Mare împreuna cu Sighetu Marmatiei nu sunt atâtea, doar Blajul având mai multe, dar pe o arie mai extinsa). Ele amintesc de faptul ca în delegatia de 300 de români care au dus în anul 1892 Memorandumul la Viena, au fost 5 basesteni: George Pop de Basesti, Ioan Chira (învatator în Basesti între 1886-1915, în anul 1887 înfiintând corul plugarilor), Antoniu Balibanu (preot în Basesti între 1903-1915) si taranii Pop Florea si Pop Vasile. Mai sunt amintiti pe placile memoriale de marmura Francisc Hosu Longin (1847-1935, avocat, aparator în procesul memorandistilor de la Cluj, din anul 1894, senator în Parlamentul României Mari, publicist si om de cultura), Dariu Pop (1887-1935, dascal în Basesti, dirijor al corului plugarilor), Rob Vasile (1898-1970, a înfiintat Societatea de lectura "Gheorghe Pop de Basesti si a condus corul plugarilor), Alexandru Achim (fost paroh în Basesti între anii 1916-1935, comandantul primei garzi nationale române din Ardeal, cea din Basesti, publicist si om de cultura).
Tot în centru se afla Monumentul eroilor din primul razboi mondial (***), singurul din România care mai pastreaza stema regatului, aceasta fiind ascunsa în anul 1940 într-o fântâna, apoi tencuita într-un perete, pâna în anul 1990 când a revenit la lumina, iar în anul 1993 si-a reocupat locul pe monument.
O troita de lemn comemoreaza episcopii martiri greco-catolici, în apropiere ridicându-se biserica greco-catolica de lemn "Sf. Anton de Padova", ridicata între anii 2006-2009, cu o monumentala poarta maramureseana de stejar. În centrul localitatii la primarie, drumurile se despart. Spre stânga DC 89 trece pe lânga biserica "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" (*), zidita în anul 1846, lânga care se înalta un castan secular. Biserica a fost restaurata în anul 1914 de catre George Pop de Basesti. În cimitirul de lânga biserica se ridica monumentele funerare ale familiei Pop. Drumul ajunge apoi la intrarea în SALISTE (4 km), sat mic, situat la dreapta pe deal. În localitate exista o biserica ortodoxa ridicata în anul 1820. În 2002-2003 s-a construit biserica greco-catolica "Padre Pio" (*) - sfânt italian din sec. XX. Biserica are altarul de marmura si frumoase vitralii de sticla. Mai multe statui sunt donatia unor preoti romano-catolici (statuia din lemn de tei a Fecioarei cu pruncul Isus, realizata în sec. XVIII-lea, statuia Fecioarei din grota din fata bisericii), existând si Calea Crucii cu cele 14 opriri. În interior exista o pictura pe sticla sub forma unei rozete, cu chipul papei Ioan Paul al II-lea. Revenim în drum si ajungem apoi în STREMT (km 7), localitate pitita la poalele culmii Codrului. Monumentul eroilor ridicat în anul 1927 în centrul satului, a fost mutat în curtea bisericii construite în anul 1881. De aici se poate urca pe vârful Scornis (456 m) din culmea Codrului, unul dintre putinele locuri cu pasune si cu priveliste larga.
Revenim la intersectia din fata primariei din Basesti si o luam pe drumul din dreapta (DC 90). La mica distanta, pe stânga drumului este Casa memoriala "George Pop de Basesti" (*), ridicata între anii 1885-1890. În curtea casei memoriale, se afla mai multi castani, având placute cu ilustrele personalitati care i-au sadit (Vasile Lucaciu, Vasile Goldis, Ion Ratiu). Tot în curte se afla un monument realizat de Traian Moldovan si Stefan Sainelic. La intrare în casa memoriala se afla lucrarile sculptorului Ioan Marchis. În interior se afla un hol de primire ce prezinta date si fapte din istoria poporului român, o camera este a Elenei Pop Hossu Longin, fiica lui George Pop, camera refacuta cu mobilier, fotografii si tablouri de epoca (începutul sec. XX-lea). O alta camera este cea în care erau primiti oaspetii, cu mobilier si draperii reconstituite si cu unele obiecte personale. Din aceasta camera se intra în biroul de lucru al lui George Pop. Din fata Casei memoriale spre dreapta, se ajunge în curând în fosta pomarie (livada) a lui George Pop de Basesti, unde se afla biserica greco-catolica "Adormirea Maicii Domnului", ridicata între anii 2001-2005. Se intentioneaza ridicarea unui complex cultural-monahal. În apropierea bisericii se afla "Teiul Unirii", un tei având vârsta de 200-250 de ani si diametrul tulpinii de 1,30 m. În padurea din apropiere, în luna mai înfloresc pâlcuri de lacramioare (Convallaria majalis) frumos mirositoare. Ne continuam drumul urcând spre culme, unde se gaseste cantonul silvic Potoc, având în curte un exemplar de tisa. Drumul coboara prin padurea Doamnei, ajungând apoi în ODESTI (km 10). În centrul satului se afla biserica "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" (*) - monument istoric, ridicata între anii 1832- 1903, având în fata un tei secular. Pe ulita din stânga ce duce pe valea Potoc, într-o curte vedem un monument de andezit negru ridicat în memoria lui Blidaru (1911-1958), luptator din rezistenta anticomunista, de catre rude ale familiei sale. Pe valea Bârnoasa-valea Pietrii (sau pe Calea Cutii) se poate urca pe vârful Lespezi (580 m -cel mai înalt vârf al culmii Codrului). Sub vârf se afla Pivnita Pintii, în care se spune ca este îngropat un vitel de aur de pe timpul navalirilor vechi.
Dupa periplul codrenesc din zona Basestiului revenim la Moara Florii, luând-o apoi tot la dreapta, pe DJ 108 P, spre alte colturi ale Tarii Codrului. Prima localitate întâlnita este OARTA DE JOS (km 4). Biserica "Sf. Arhangheli Mihai si Gavril" de aici a fost ridicata în anii 1905-1909, fiind restaurata radical între anii 1976-1981. În curtea bisericii se afla Crucea emigrantilor (*), ridicata pe locul în care se afla altarul vechii biserici de lemn de catre localnicii emigrati în America, în anul 1910. Un Monument al eroilor ridicat în anul 1959 este situat în centrul localitatii. Urmatoarea localitate este ORTÂTA (km 22). Pe stânga se înalta biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" - monument istoric, ridicata în sec XVIII-lea (Ministerul Culturii mentioneaza anul 1832). Biserica are frumoase ornamentatii exterioare sculptate în lemn si pictura interioara pastrata destul de bine, mai deosebita fiind scena cu Ciuma calare, având pe umar o matura si o grebla (amintire a ciumei din anul 1802 care aproape a pustiit localitatea). Din pacate a ramas printre putinele monumente istorice de acest tip, acoperit cu tabla zincata ruginita din cauza vechimii (peste70 de ani). Biserica noua a fost ridicata în anul 1990. Urmatoarea localitate - OARTA DE SUS (km 24) este renumita prin siturile arheologice de la Ghiile Botii, Oul Fagetului, Mânzata, Faget, Magura, Dealul Stremtului, Citere, Ghiile Cosoaiei sau Podul Oagrei, majoritatea din epoca bronzului, dar si din neolitic, epoca romana, perioada migratiilor sau cea prefeudala. Aici s-a gasit un important tezaur monetar roman imperial (cca 300 de denari imperiali emisi de Marcus Aurelius) si este cel mai nordic punct din România unde s-a gasit o moneda emisa la Histria în sec. II î.H, primele monede batute pe teritoriul României (cea mai mare parte a materialele arheologice se afla la Muzeul de arheologie si istorie din Baia Mare). Muzeul scolar (**) aflat pe stânga în holurile scolii, este probabil cel mai reprezentativ pentru Tara Codrului. O colectie bogata de stergare cu motive antropomorfe si zoomorfe, alta de îmbracaminte codreneasca, unicat fiind colectia de pomi de Craciun, care nu sunt brazi ci "pomi" realizati din paie de secara, sau scai, împodobiti cu siraguri de boabe de fasole, hârtie creponata, nuci vopsite cu bronz si lâna, o bogata colectie de ceramica, multa nesmaltuita, inclusiv ceramica veche de pe raza localitatii, obiecte vechi utilitare ("durgalau" - lemn crestat pentru calcarea hainelor, "masina"de lemn pentru facut piure de cartofi, "cureu" - strecuratoare ceramica, socala (pentru tesut), râsnita, masina de tors, razboi de tesut), colectie de "paltaie" - bete împodobite folosite de cei ce faceau invitatii la nunta. Pe dreapta se afla biserica ortodoxa "Duminica Tomii", sfintita în anul 1976. În curtea bisericii se afla o alta Cruce a emigrantilor, ridicata în anul 1913 pe locul altarului bisericii vechi, de catre "sponsorii" locali, emigrati temporar în America. În fata scolii, în anii 2005-2006 s-a ridicat un Monument al stramosilor. DJ 108 P urca în continuare, lasând în dreapta Magura, traversând apoi în bazinul Cernei, ce coboara binisor spre meleagurile satmarene. În centrul localitatii BICAZ, în partea dreapta se afla biserica de lemn "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" (*) - monument istoric ridicat în anul 1723. Pictura pe pânza de in se pastreaza fragmentar, cea a iconostasului fiind mai bine pastrata. Biserica noua din apropiere "Adormirea Maicii Domnului" a fost ridicata între anii 1975-1979. Si Bicazul are mai multe situri arheologice: Igoaie, Oarza, Togul nemtilor, Corbutu, Holmuri, Râtul Grofoaii, preponderent din Epoca bronzului. Drumul coboara apoi la obârsia Cernei. Pe dreapta, pitit sub ultima terminatie a culmii Codrului, se afla satul CORNI. Biserica "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" a fost ridicata între anii 1974-1979, fiind sfintita în anul 1984. O constructie ciudata de caramida: turn cu coif de tip transilvan (cu 4 turnulete la baza coifului), acoperis în doua ape de tip maramuresean. În scoala din Corni este o mica expozitie etnografica formata din icoane, costume populare, lada de zestre, obiecte traditionale casnice (blide, linguri). Din localitate, un drum neamenajat, dar accesibil în perioadele uscate, traverseaza în Soconzel, localitate codreneasca din judetul Satu Mare. Spre stânga se afla ultimul avanpost al judetului Maramures - satul CIUTA. Biserica "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" a fost ridicata în anul 1937, fiind sfintita în anul 1961. Monumentul eroilor din sat a fost ridicat în anul 2003. În aval drumul trece în judetul Satu Mare, spre Babta-Supuru de Jos.
  20. Hideaga - pod Ardusat - Ulmeni - Ticau
TRASEE TURISTICE
20
19
18
17
16
15
14
13
12
11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1