www.maramures-ofertaturistica.ro
Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement - Trasee turistice - Harta turistica - Agentii de turism - Cazare - Restaurante - Agrement
OBIECTIVE TURISTICE ALE MUNICIPIULUI BAIA MARE
Monumente istorice de arhitectura veche
Vestigiile vechilor fortificatii ce înconjoara zona medievala a orasului, ridicate în sec. al XV-lea, din care mentionam:
Bastionul Macelarilor (**) numit si "Turnul de Munitii" (Piata Izvoarelor nr 1).
Monetaria (**), constructie realizata între anii 1734-1739, extinsa în 1782, are la exterior un fragment din zidul de aparare a orasului medieval (str. Monetariei nr. 1-3).
Piata Libertatii (***), patrulater cu dimensiuni de 130 x 90 m ce reprezinta vechiul centru al orasului, complex de arhitectura medievala ridicat în sec. XVII-XVIII, care pastreaza subsolul si parterul unor constructii mai vechi. Cuprinde o succesiune de stiluri arhitecturale, gotic si baroc, cu unele modificari suferite în timp. Recenta renovare a cca 50% din cladirile vechi, a transformat aceasta parte a orasului, într-un obiectiv turistic apreciat si de straini. Cea mai veche cladire este Casa Iancu de Hunedoara construita pentru sotia sa Elisabeta, de unde si numele Casa Elisabeta. Constructia cladirii a început în 1446 din initiativa lui Iancu de Hunedoara si a fost terminata de regele Matei Corvin în anul 1486 (Piata Libertatii nr. 18 ). Cladirea din coltul de sud-est a pietei (str. Dr. Vasile Lucaciu nr. 2 ) construita în sec. al XVIII-lea a fost hanul Vulturul Negru (**), ridicat în anul 1802. Din anul 1870 devine sediul primariei orasului. O placa comemorativa aminteste ca "Aici a poposit Petofi Sándor la 8 septembrie 1847".
Biserica minoritilor, situata în Piata Pacii a fost construita în anul 1402, cu ample modificari ulterioare, inclusiv constructia unor mici edificii lipite de constructia bisericii.
Casa minoritilor de pe latura SV a Pietei Libertatii, a fost cladirea manastirii calugarilor minoriti, ridicata în anul 1734, supraetajata între anii 1791-1795. În anul 1860 i se adauga latura dinspre str. Crisan, iar la începutul sec. XX, cea dinspre Piata Pacii. Poarta de lemn de la intrare, pastreaza înca sculptat în lemn simbolul calugarilor franciscani.
Piata Cetatii (Tintirim) e dominata cu Turnul Stefan (**), construit din initiativa lui Iancu de Hunedoara în 1446 si terminat în 1468. Este cel mai reprezentativ monument de arhitectura medievala din Baia Mare. Peretele sudic pastreaza un relief al cavalerului Roland iar pe cel vestic o rozeta, deasupra fiind zidita stema regelui Matei Corvin. Turnul a fost anexa a Bisericii "Sf. Stefan", construita în stil gotic si mentionata în diploma regala din 1347, perioada în care aceasta era în constructie. Biserica a fost terminata în anul 1387 si a dainuit pâna în 1769 când a ars.
Biserica "Sfânta Treime" (*) situata în partea sudica a Pietii Cetatii, construita de calugarii iezuiti între anii 1717-1720 în stil baroc, are doua turnuri, statui în nise si vitralii (edificiul este folosit ca lacas de cult de credinciosii romano-catolici).
Biserica de lemn (*) - monument de arhitectura, construita în anul 1630 în satul Chechis, a fost adusa în anul 1939 pe actualul amplasament, cu scop de protectie. În jurul acestei biserici s-a înfiintat mai târziu expozitia în aer liber a Muzeului de etnografie si arta populara.
Dintre cladirile vechi mai amintim: cladirea în care functioneaza Scoala generala nr. 1, construita între anii 1713-1750 (str. Crisan), biserica reformata (str. Podul Viilor nr. 10), strazile Crisului si Monetariei din interiorul vechiului nucleu medieval, cu case vechi.

Muzee
Muzeul baimarean este fondat în 1905 si reorganizat în 1907. El functioneaza pâna în anul 1914, apoi se redeschide în 1920. Reorganizat, muzeul cuprindea trei sectii: de istorie, de arta, de etnografie si arta populara, devenite ulterior muzee separate.
Muzeul de istorie si arheologie (**) - Baia Mare, str. Monetariei nr. 1- 3, deschis (mai-septembrie) marti-vineri orele 8-16, sâmbata-duminica orele 9-14, octombrie-aprilie marti-duminica 9,30-16,30. Colectiile muzeului cuprind 56.000 de piese, cu un bogat material arheologic ce acopera toate perioadele din evolutia judetului. De asemenea cuprinde colectii de: tehnica miniera, numismatica, stampe, sigilii, arme, ceasuri, pipe, si unele piese extrem de rare. De Muzeul de istorie si arheologie apartin casele memoriale: George Pop de Basesti,Vasile Lucaciu din Sisesti, Ion Siugariu din Baita, Casa memoriala Moisei, Casa memoriala Petofi Sándor - Coltau.    
Muzeul de arta (***) - Baia Mare, str. 1 Mai nr. 8, deschis (mai-octombrie) marti-duminica orele 10-18, noiembrie-aprilie marti-duminica orele 9-16. Cladirea care gazduieste muzeul este construita în anul 1748 în stil baroc. Are un patrimoniu muzeistic ce cuprinde peste 2600 de lucrari reprezentative de pictura, sculptura, grafica si arta decorativa ale clasicilor picturii românesti, ale artistilor scolii de pictura baimarene si ale artistilor plastici contemporani.
Centrul artistic Baia Mare este mentionat în istoria artelor plastice europene înca de la sfârsitul sec. al XIX-lea si începutul sec. al XX-lea. În buna masura nasterea Centrului artistic baimarean, este legata de Hollósy Simon (1857-1917) care împreuna cu un grup de artisti plastici înfiinteaza în anul 1896 "Colonia de pictura". Acesta si grupul de pictori veniti sa învete pictura la Baia Mare, s-au constituit într-o scoala, cea a "plain-air"-ului.
Miscarea a început sa fie cunoscuta prin organizarea taberelor de pictura, vara la Baia Mare, iarna la München. Pânzele au fost expuse nu numai aici, ci si în alte orase: Roma, Paris, Berlin. Baia Mare s-a mentinut ca un centru important de pictura prin artistii de renume care s-au stabilit temporar la Baia Mare sau au trecut prin atelierele de aici. Dupa al doilea razboi mondial, numarul artistilor plastici s-a înmultit, baza materiala s-a îmbogatit cu noi spatii de expunere si cu ateliere de creatie.
Muzeul de etnografie si arta populara (**) - Baia Mare, str. Dealul Florilor nr. 1, situat la poalele Dealului. Florilor, cuprinde o expozitie pavilionara si o expozitie în aer liber (deschisa mai-septembrie, marti-duminica, ora 10-20, aprilie-octombrie,marti-duminica orele 10-16). Prima cuprinde o bogata si variata colectie de obiecte care reflecta pe de o parte cultura materiala, fiind legate de principalele ocupatii ale populatiei judetului: agricultura, pastorit, lucru la padure (butini), viticultura, albinarit, diverse mestesuguri si arta populara, pe de o parte, cuprinzând obiecte reprezentative de arta populara începând cu sec. XVIII-lea: instalatii de inventar agricol, anexe gospodaresti, tehnice: mori, pive, vâltori, prese de ulei, reflectând viata satului din cele patru zone etnografice: Maramures, Lapus, Chioar si Codru.
Expozitia pavilionara se îmbina în mod fericit cu expozitia în aer liber ce cuprinde mai multe gospodarii mobilate si înzestrate cu toate obiectele specifice zonei din care provin (unelte, tesaturi de interior, obiecte legate de port si de cult, ceramica etc). Expozitia mai cuprinde o biserica de lemn construita în anul 1630, provenita din satul Chechis, adusa în aici în anul 1939, la initiativa episcopului greco-catolic Al. Rusu, si instalatii tehnice rurale.
Muzeul de Mineralogie (***), Baia Mare, bd. Traian, nr. 8.
Program de vizitare: zilnic - orele 9.00-17.00 (acces 16.30), luni - inchis.
Muzeul de Mineralogie din Baia Mare detine cea mai mare colectie regionala de esantioane minerale din Europa. Numarul mare de esantioane, dar mai ales calitatea acestora, determinata de frumusetea, marimea, spectaculozitatea formelor si estetica deosebita a mineralelor componente, a dus la recunoasterea unicitatii colectiei acestui muzeu, multe dintre acestea fiind unicate sau raritati mondiale.
La 6 noiembrie 1989 se inaugureaza expozitia permanenta a sectiei de mineralogie din cadrul Muzeului Judetean Maramures în actuala cladire, iar la 10 decembrie 1992 se semneaza "actul de nastere" al Muzeului de Mineralogie Baia Mare, ca institutie de sine statatoare.
La ora actuala colectia Muzeului de Mineralogie este constituita din peste 16.500 de esantioane minerale, 500 de esantioane de roci, 750 esantioane de minereu si circa 2.300 de fosile din rezervatia stiintifica Chiuzbaia, toate provenind din regiunea miniera Baia Mare.
Dintre acestea, peste 1000 esantioane sunt expuse în cadrul expozitiei permanente care este organizata pe patru sectiuni: petrografie, mineralogie, zacaminte, la parterul cladirii si "flori de mina", la etaj.
Planetariul (***) Baia Mare, str. Gh. Cosbuc nr. 16, orar de functionare: zilnic - orele 8.00-16.00, luni - inchis. Pentru grupuri organizate intrarea este imediata.
(vezi sectiunea MUZEE)

Monumente si lucrari de arta
Monumentul ostasului român (Câmpul Tineretului), sculptat în calcar (1959) opera realizata de artistul Andrei Ostap si arh. Anton Dâmboianu, este închinat militarilor armatei române cazuti pentru eliberarea patriei. În apropiere s-a amenajat în anul 2008 Cimitirul memorial al ostasilor români cazuti în luptele din anul 1919.
Grupul statuar "Sfatul batrânilor" (Baia Mare, str. Gh. Sincai, lânga sediul Prefecturii) a fost ridicat în anul 1970, fiind o replica în piatra a lucrarii în lemn, apartinând sculptorului baimarean Vida Geza.
Statuia Minerului (Piata Revolutiei) este tot o opera a lui Vida Geza, din anul 1958, preconizându-se acum stramutarea statuii într-un loc mai ferit.
Busturile clasicilor literaturii române din Parcul municipal - Mihai Eminescu, George Cosbuc, I.L. Caragiale, Mihail Sadoveanu, cioplite în piatra, au fost achizitionate de Primaria Baia Mare în anul 1961.
Bustul actorului baimarean Lendvay Márton (Parcul municipal) a fost realizat în bronz de Vero Lászlo în anul 1900 si dupa ce a fost asezat în mai multe locatii, a ajuns pe actualul amplasament în anul 1958.
Busturile voievozilor, Dragos Voda si Bogdan Voda (str. Scolii vis a vis de Casa Armatei), lucrari în bronz.
Bustul lui Gheorghe Sincai, amplasat în fata colegiului ce-i poarta numele, lucrat în marmura alba în anul 1994, este opera sculptorului baimarean Moldovan Traian.
Statuile personalitatilor politice Ion I.C. Bratianu si George Pop de Basesti, amplasate în Parcul Mara în anul 1998, busturile poetului national Mihai Eminescu, a poetului patimirii noastre Octavian Goga si a savantului Nicolae Iorga, în fata scolilor care le poarta numele, monumentul Avram Iancu cu subprefectilor sai din parcul Mara, precum si bustul legendarului haiduc Pintea Viteazul, din fata fostei unitati militare, ridicat în anul 1998, sunt opera cunoscutului sculptor Ioan Marchis.

Alte monumente
Monumentul mineritului "Flotmann" (Parcul municipal). În anul 1912 s-a tinut în Baia Mare Congresul Asociatiei maghiare de minerit si metalurigie. Cu aceasta ocazie, în parc s-a expus cea mai noua tehnica miniera a acelor timpuri (Schlick-Nicholson, Worthington, Flottman, Ganz). Urmele demonstratiei de utilizare a perforatoarelor Flottman sunt reprezentate în acest monument inedit al mineritului.

Constructii reprezentative ale arhitecturii moderne
Catedrala "Adormirea Maicii Domnului" (str. Vasile Lucaciu nr. 59) construita în anii 1908-1911 din materialul ramas dupa incendierea hotelului Stefan, dupa un proiect italian, cu elemente din vechile bazilici romane, despartite longitudinal în trei parti (nave). Catedrala are o nava mediana supraînaltata, iar celelalte doua parti sunt prevazute cu balcoane.
Biserica "Sf. Nicolae cel Nou" (str. Crisan), prima biserica ortodoxa din Baia Mare, înfiintata în anul 1922, în sala de gimnastica a fostului gimnaziu baimarean. Lacasul a fost reconstruit, din initiativa protopopului Gavril Mociran, parohul bisericii fiind preotul Gh. Balan, în forma de cruce latina. Intrarea principala este flancata de doua turnuri, având si o cupola. Picturile interioare sunt realizate de catre artistii Zamfira si Petru Botezatu.
Casa de cultura (bd. Independentei nr. 4), a fost construita în anul 1971, cu elemente inspirate din arhitectura populata maramureseana, dupa planurile arhitectilor Maria si Nicolae Porumbescu.
Cladirea Prefecturii, constructie realizata în anul 1969, din beton,metal, si lemn, cu acoperis din cupru, ce îmbina armonios motive medievale si traditionale. Realizata dupa proiectul arhitectilor Mircea Alifante si Alexandru Giurgiu.
Spitalul judetean (str. George Cosbuc nr. 31), constructie terminata în anul 1972, cuprinde peste 3000 de încaperi.
Universitatea de Nord Baia Mare (str. Victor Babes nr. 62A), construita dupa planurile unui colectiv de proiectanti de la Institutul de Proiectare Ilfov. În anul 1977, când cladirea a fost data în folosinta, a fost apreciata ca cea mai frumoasa constructie de învatamânt superior din tara.
Remarcate în peisajul baimarean ca valoare urbanistica, sunt si alte cladiri: fostul hotel, cinematograf, si restaurant Minerul, dat în folosinta în 1910, cladirea colegiului Gheorghe Sincai, sediul REMIN, situat în Piata Revolutiei, Casa Tineretului, Sala Sporturilor "Lascar Pana", magazinul universal Maramuresul, cinematograful Dacia, Palatul de Justitie.
Dupa anul 1990 a început constructia unor edificii de cult, care prin monumentalitatea lor, vor spori zestrea arhitecturala a orasului.
Biserica Româna Unita cu Roma "Sfânta Cruce" construita între anii 1991-1994, proiectata de pr. arh. dr. Emil Costin, este o biserica parohiala greco-catolica, amplasata în centrul civic al cartierului Sasar. Este construita într-o arhitectura moderna, care se înscrie bine în ansamblul zonei. Cuprinde spatii utile la demisol: o capela cu 150 locuri, sali de cursuri, o mica tipografie. Biserica are 1000 de locuri din care 700 în banci.
Biserica ortodoxa "Sfintii Apostoli Petru si Pavel" (bd. Traian, în apropierea garii CFR). Lacasul este construit cu sectiune în forma de cruce greaca, cu doua turnuri la intrare si o cupola de dimensiuni considerabile - un demisol utilizabil complet si parter. Capacitatea bisericii este de 700-800 de locuri.
Biserica ortodoxa "Nasterea Domnului" situata între bd. Republicii si str. G. Cosbuc, construita în stilul bisericilor ortodoxe din partea de nord-vest a tarii, având si unele influente din sudul tarii (porticul ce încadreaza fatada principala si fatadele laterale pâna în dreptul altarului). Capacitatea bisericii este de 1000 de locuri, la nivelul parterului si corului, iar demisolul 500-600 locuri.
Catedrala Episcopala Ortodoxa "Sfânta Treime" aflata la intersectia bd. Republicii cu bd. Unirii, este una dintre cele mai îndraznete constructii din nord-vestul României. Piatra de temelie a fost pusa în anul 1990 de catre PS Justinian Chira. Catedrala are o capacitate de 3000 de persoane. Primul nivel este placat cu caramida de Oradea, pavat pe jos cu gresie portelanata din Spania, iconostas din caramida cu icoane în mozaic de Murano, altar spatios, Sfânta masa din caramida, cu o placa de marmura 2 x 1,50 m, mobilier din stejar, candelabre din fier forjat. Sunt douasprezece coloane care sprijina cupola centrala si nava principala. În partea din spate a bisericii exista o sala mare "Sala Bizantina", unde se fac expozitii de icoane.
Biserica ortodoxa din cartierul Vasile Alecsandri, este conceputa dupa un plan în forma de cruce greaca, având o cupola centrala de dimensiuni medii flancata de patru turnuri identice, cu decoratii exterioare traditionale.
Biserica crestina apostolica (str. G. Cosbuc). Constructia este realizata dupa o conceptie originala si reprezinta o premiera din punct de vedere constructiv, materiale utilizate fiind: beton armat, caramida, aluminiu, cupru.

Zone de agrement din municipiul Baia Mare si împrejurimi
Parcul orasului (**), situat între valea Usturoi si valea Rosie, a functionat ca statiune climaterica, cu sanatoriu si instalatii de hidroterapie si era socotita cea mai frumoasa parte a orasului.
Se întinde pe o suprafata de 14 ha si este un parc dendrologic si de agrement cu arbori ornamentali si exotici, unii cu vârsta de peste 150 de ani, declarati monumente ale naturii: Liriodendron tulipifera (arborele de cafea), Castanaea sativa (castanul comestibil), Pinus nigra (pin), Tilia tomentosa argentes (tei), Pinus excelsa (pin de Himalaia), Pseudotsuga inenziesii (duglas verde), Chamaecyparis lawzoniana (chiparos de California). Quercus robur (stejar), Sorbus terminalis (scorus), etc.
În parc este amenajat un circuit de cale ferata pentru copii, teren de tenis, un mic lac, busturile clasicilor literaturii române. Peste valea Usturoi se afla Gradina Zoologica, amenajata pe circa 4 ha.
Dintre arbori ocrotiti (**) din Baia Mare mai amintim: Taxus baccata (tisa), str. Crisului nr. 2, str. 1 Mai nr. 5, Tilia tomentosa argentes (tei) în fata Colegiului Gh. Sincai, Platanus occidentalis (platan), Piata Cetatii si Muzeul judetean, Juglans nigra (nuc american), Fraxinus excelsior (frasin) la Colonia Artistilor Plastici, str. Victoriei nr. 21, Liriodendron tulipifera (arborele de cafea) str. Victoriei nr. 16).
Câmpul Tineretului, are un caracter predominant sportiv, aici aflându-se stadionul Dealul Florilor, un lac folosit iarna ca patinoar, strandul si vechea sala a sporturilor, Muzeul de Etnografie si Arta Populara, hanul Dealul Florilor.
Dealul Florilor (367 m), ofera prilejul unei panorame asupra orasului si zonelor limitrofe. Tot aici se afla un grup de Castanaea sativa (castanul comestibil) ocrotiti. Rezervatia de castan comestibil, reprezinta una din frumusetile si curiozitatile naturale ale zonei, cu importanta deosebita economica cât si peisagistica. Aceste castanisuri se continua cu mici întreruperi pe versantii sudici ai munceilor, situati între Baia Sprie si valea Nistrului.
Castanisurile naturale sunt incluse în reteaua europeana de arii naturale protejate NATURA 2000, sit de importanta comunitara.
Castanisurile de la Baia Mare (***), aflate în cea mai mare parte în padurile retrocedate, ocupa o suprafata de circa 310 ha. Ele se dezvolta optim, între 240-700 m altitudine. La Tautii de Sus pe Dealul Bodoaia se afla un grup de arbori ocrotiti, aflati într-un accentuat declin vegetativ. Aici se gasesc cele mai frumoase exemplare cu înaltimi de 22 m si o circumferinta pâna la 8 m, iar vârsta lor depaseste 500 de ani. Castanisurile se evidentiaza fata de celelalte esente, prin perioada de înflorire târzie, (luna iunie) când sunt vizibile din departare datorita culorii verde galbui. În luna octombrie, care coincide cu perioada de recoltare a fructelor are loc la Baia Mare "Sarbatoarea castanelor" (**), urmasa mai populara (import "vest") a precedentei "Toamne baimareane", mai elaborata si mai putin zgomotoasa.
Valea Usturoiului-Plestioara (**) este o atractiva zona de recreere si agrement. Marcajul turistic ce pleaca din parcul municipiului pâna la vârful Plestioara 803 m, este foarte frecventat de excursionisti. Valea Usturoiului este adâncita în andezite, pe alocuri cu aspect de defileu si cu versanti împaduriti.
Apa Sarata aflata la 6 km de Baia Mare, restaurant si loc de picnic amenajat intr-o poiana a frumoasei paduri de stejar.
Valea Borcutului (**), cartier din partea de vest a municipiului, cu izvor de apa minerala, cunoscut sub numele de "borcut". Valea Borcutului a fost zona cu cel mai mare numar de exploatari miniere aurifere particulare. Aici se afla castelul lui Alexiu Pocol, unul dintre cei mai importanti proprietari de mine de aur, în care a poposit si savantul Nicolae Iorga în anul 1906. Alexiu Pocol a fost sprijinitor al actiunilor Astrei, de la începutul sec. XX, a fost membru al Parlamentului României Mari si a donat peste 2 kg aur pentru coroana cu care avea sa fie încoronat regele Ferdinand la Alba Iulia. A fost primar al Baii Mari si ctitorul bisericii greco-catolice din Valea Borcutului, în fata caruia vegheaza la loc de cinste, si acum, mormintele familiei Pocol. Cetatea din dealul cu acelasi nume este prima întaritura de pe teritoriul orasului.
Lacul Bodi Ferneziu, la 3 km din centrul cartierului Ferneziu. Lac amenajat cu baraj artificial, dotat cu plaja, loc de baie si camping. Traseu turistic, spre Piatra Soimului si de acolo spre Dealul Florilor-Baia Mare.
Baia Mare-Izvoare, 32 km de drum modernizat. La iesirea din cartierul Ferneziu, la confluenta vaii Jidovoaia cu valea Firiza, întâlnim rezervatia geologica "Coloanele andezitice de la Limpedea" (*) cu suprafata de 3 ha. Coloanele poligonale formate prin racirea lavelor, sunt foarte expresive în partea bazala a fostei cariere, în care exploatarea a fost oprita, pentru protectia coloanelor.
Barajul si lacul de acumulare de la Strâmtori, de pe râul Firiza, la 10 km de Baia Mare, construit pentru alimentarea cu apa potabila si industriala, a transformat sub aspect peisagistic întreaga vale a Firizei, într-o zona de agrement si turism. Pe parcursul drumului de ocolire s-a amenajat un loc de camping la valea Romana si mai multe locuri de parcare.
Valea Firizei este folosita ca zona de agrement si în amonte de confluenta acesteia cu Valea Neagra. La iesirea din localitatea Blidari în amonte, întâlnim un grup de case de vacanta foarte cochete. De aici valea se îngusteaza si drumul forestier urca pe valea Sturului, sapata în andezite, pe parcursul careia întâlnim aria naturala protejata - Taul lui Dumitru.
Valea Neagra exercita o atractie deosebita asupra baimarenilor pentru conditiile oferite de recreere si agrement. La intrarea pe Valea Neagra s-a construit, printre putinele case existente, un grup de cabane si case de vacanta.
Poiana Izvoare situata la altitudinea de 940 m, pe versantul nordic al Ignisului, beneficiaza de pârtii de schi pentru începatori si avansati, dotate cu schi-lift (Sura si Gaida) si teleschi (Cora - pârtie inaugurata în anul 2005, cu o lungime de 700 m si o latime de 40 m), iar pe pârtia de la Bouriste se practica schiul de primavara. Aici s-a ridicat în începând din anul 1993 biserica schitului "Taierea capului Sf. Ioan Botezatorul". Desi manastirea nu este locuita, aici se face Sfânta Liturghie în duminici si sarbatori. Din poiana se pot face excursii la obiectivele din apropiere: vârful Ignis, cheile Tatarului, vârful Breze, rezervatia naturala Vlasinescu, vârful Plesca. Exista posibilitati de închiriere de material sportiv.
Aici se gaseste mlastina oligotrofa Vlasinescu. La distante mai mari se afla taul lui Dumitru si Poiana Brazilor cu relicte de flora cuaternare, motiv pentru care au fost declarate rezervatii. Flora si vegetatia acestor mlastini pastreaza multe elemente nordice si relicte glaciare ca: Lycopodium inundatum (bradisor), Scheuchzeria palustris, Liguraria sibirica, Empetrium nigrum, Eriophorum vaginatum (bumbacarita), Betula nana (mesteacanul pitic), Pinus mugo (jneapan), la cea mai joasa altitudine din tara - 970 m în Poiana Brazilor. Ignisul, are un abrupt de eroziune foarte pronuntat spre Chiuzbaia.
Chiuzbaia - sat asezat într-o depresiune intramontana, la poalele Ignisului, la 14 km de Baia Mare, apartine administrativ orasului Baia Sprie (7 km). Aici se confectioneaza traditionalele produse din lâna: cergi si gube, si tot de aici pornesc traseele marcate spre vârful Ignis, Poiana Izvoare, saua Iezuri si saua Poca. Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din centrul localitatii, cu pictura din interior realizata de Valentin Muste între anii 1987-1988, a fost ridicata între anii 1931-1939. Tot în centru se afla bustul eroului Mircea Benea, cazut în 15 septembrie 1944 (autor sculptorul Manu) si placi cu numele localnicilor cazuti în cele doua razboaie mondiale. La 3 km de localitate, pe valea Irosvani se afla manastirea Chiuzbaia, a carei constructie a început în anul 1995. Biserica "Nasterea Maicii Domnului" a fost sfintita în anul 1998. Izvorul mineral din Groapa Chiuzbaii (cartier de case de vacanta baimarene) este cunoscut, desi calitatile apei s-au redus, fiind necesara o noua recaptare a izvorului.
Rezervatia fosilifera Razvan Givulescu este situata sub abruptul Ignisului la 850 m altitudine, valoarea stiintifica si documentara a rezervatiei paleobotanice de la Chiuzbaia, fiind confirmata de studiile care au permis reconstituirea celui mai cuprinzator conspect de plante fosile din tertiarul românesc. Caracteristica esentiala a padurii fosilizate de la Chiuzbaia o constituie marea bogatie de tipuri de Quercus la care se adauga genurile: Fagus, Carya, Zelkova, Carpinus, Betula, Acer, Ulmus, Vitis, Liriodendron, Liquiddambar, Magnolia, Castanea. Rezervatia este formata dintr-o alternanta de diatomit si cenusa vulcanica, ceea ce dezvaluie interesante aspecte paleogeografice, dar mai ales vulcanologice.
Turism minier. Pe teritoriul municipiului Baia Mare se gasesc numeroase excavatii miniere de suprafata, cele mai spectaculoase sunt cele din Dealul Crucii si de la Borzas-Sofia-Aurum (Valea Borcutului). Galerii vechi se gasesc si pe valea Lunga si valea Pietroasa (Valea Rosie), valea Seicina si valea Rosie (Firiza), precum si în alte zone.
Din Baia Mare, pornesc 6 drumuri modernizate, ce duc spre cele patru "Tari" constituente ale judetului (Maramures, Lapus, Chioar si Codru).
Informatii despre turismul în Maramures si chiar unele materiale de promovare se pot obtine de la Maramures InfoTurism de la Consiliul Judetean Maramures, Baia Mare, str. Gh. Sincai nr. 46, www.visitmaramures.ro, precum si de la Asociatia "Microregiunea de dezvoltare economico-sociala a Tarii Maramuresului" (Sighetu Marmatiei, Piata Libertatii nr. 21, www.mtmm.ro) sau Fundatia ProViseu (str. Libertatii nr. 1, www.turismviseu.ro). Retelele agroturistice OVR, ANTREC etc., ofera informatii privind turismul rural.

Particularitatile fizico-geografice si în mod deosebit resursele subsolului s-au reflectat în dezvoltarea orasului Baia Mare. Localitatea este mentionata pentru prima data în anul 1329 sub denumirea de "civitas Rivulus Dominarum" (Râul Domnitelor). La începutul sec. XX Baia Mare avea o populatie de 9 000 de locuitori, fiind un furnizor important de metale comune si pretioase.
Baia Mare a devenit un important centru de extractie, prelucrare a minereurilor neferoase complexe precum si al metalurgiei neferoase.
Dezvoltarea industriei atrage dupa sine accentuarea continua a procesului de urbanizare si cresterea numarului de locuitori: 24 000 în anul 1948, 71 396 în anul 1968, 107 945 în anul 1978 si 149 567 în anul 1996. Reorganizarea economiei de dupa Revolutie pe servicii si comert, încetarea în anul 2006 a extractiei si prepararii minereurilor, disparitia unor ramuri industriale (filatura, constructia de masini, prelucrarea laptelui etc) a dus la reducerea numarului locurilor de munca si implicit o scadere a populatiei municipiului, la 142.651 locuitori în anul 2002 si 139.870 locuitori în anul 2007.
Viata social-culturala se reflecta în monumentele istorice si de arta, muzee, case memoriale, institutii si edificii publice.